(1) In cazul pactului de optiune privind un contract de vanzare asupra unui bun individual determinat, intre data incheierii pactului si data exercitarii optiunii sau, dupa caz, aceea a expirarii termenului de optiune nu se poate dispune de bunul care constituie obiectul pactului.
(2) Atunci cand pactul are ca obiect drepturi tabulare, dreptul de optiune se noteaza in cartea funciara.
(3) Dreptul de optiune se radiaza din oficiu daca pana la expirarea termenului de optiune nu s-a inscris o declaratie de exercitare a optiunii, insotita de dovada comunicarii sale catre cealalta parte.
Din definitia legala a pactului de optiune ar rezulta ca principalele elemente caracteristice ale pactului de optiune sunt:
– pactul de optiune este o specie de oferta;
– pactul de optiune nu poate fi revocat prin vointa unilaterala a obligatului;
– pactul de optiune trebuie sa contina toate elementele viitorului contract;
– contractul poate fi incheiat prin simpla exercitare de catre beneficiar a optiunii in sensul acceptarii. [Fl. Motiu, Contractele speciale in noul Cod civil, Editura Universul Juridic 2011, p. 25]
Pentru a produce efecte, pactul de opțiune și declarația de acceptare trebuie sa fie facute in forma ceruta de lege pentru incheierea contractului proiectat, [G. Gheorghiu in Noul Cod civil. Comentariu pe articole, Editura C.H. Beck. 2012, p. 1748]
Diferenta esentiala dintre pactul de optiune si promisiunea unilaterala de vanzare a unui bun individual determinat rezulta din faptul ca in cazul celei din urma promitentul vanzator nu isi asuma obligatia de indisponibilizare a bunului. In practica, promisiunea unilaterala de vanzare este de cele mai multe ori un pact de optiune stabilit in favoarea promitentului cumparator. Trebuie precizat ca promisiunea unilaterala de cumparare este posibila, dupa cum rezulta din alin. (4) al art. 1669, dar nu are semnificatia pactului de optiune atat timp cat, prin ipoteza, cealalta parte (posibilul vanzator) nu isi asuma nicio obligatie. Din reglementarea codului civil rezulta ca obligatia de indisponibilizare temporara a bunului este de esenta pactului de optiune. [M. Gavris in Noul Cod civil. Comentarii, doctrina si jurisprudenta, vol. III, Editura Hamangiu 2012, p. 28-29]
Putem identifica in structura pactului de optiune, astfel cum este configurat in noua legislatie, doua elemente:
– un element care coincide cu oferta si in care regasim continutul esential al actului proiectat, inclusiv consimtamantul emitentului propunerii, si careia ii mai lipseste doar consimtamantul beneficiarului pentru a constitui un contract perfect;
– un al doilea element, de natura contractuala, ce consta in conventia dintre cei doi de mentinere a propunerii pentru o perioada de timp, conventie din care se naste pentru beneficiar un drept potestativ privind optiunea de a incheia sau nu contractul ce i-a fost propus.
Scindarea pactului de optiune in componentele sale releva similaritatea sa perfecta cu promisiunea unilaterala de vanzare. [Fl. Motiu, Contractele speciale in noul Cod civil, Editura Universul Juridic 2011, p. 26]
Notarea pactului privitor la drepturi tabulare in cartea funciara nu confera beneficiarului dreptul de a urmari bunul in cazul in care acesta a fost instrainat de proprietar inainte de expirarea termenului. Cu toate acestea, notarea produce efecte intre beneficiarul acceptant al promisiunii (care a inscris, in termen, declaratia de exercitare a optiuniii insotita de dovada comunicarii sale catre promitent) si tertul dobanditor in cazul conflictului de drepturi care provin de la autorul comun. [M. Gavris in Noul Cod civil. Comentarii, doctrina si jurisprudenta, vol. III, Editura Hamangiu 2012, p. 29]