(1) Vanzatorul este obligat sa notifice de indata preemptorului cuprinsul contractului incheiat cu un tert. Notificarea poate fi facuta si de acesta din urma.
(2) Aceasta notificare va cuprinde numele si prenumele vanzatorului, descrierea bunului, sarcinile care il greveaza, termenii si conditiile vanzarii, precum si locul unde este situat bunul.
(3) Preemptorul isi poate exercita dreptul prin comunicarea catre vanzator a acordului sau de a incheia contractul de vanzare, insotita de consemnarea pretului la dispozitia vanzatorului.
(4) Dreptul de preemptiune se exercita, in cazul vanzarii de bunuri mobile, in termen de cel mult 10 zile, iar in cazul vanzarii de bunuri imobile, in termen de cel mult 30 de zile. In ambele cazuri, termenul curge de la comunicarea catre preemptor a notificarii prevazute la alin. (1).
In ceea ce priveste conditiile si procedura de exercitare a dreptului de preemptiune de catre terti, art. 1732 NCC stabileste urmatoarele regului:
– vanzatorul este obligat sa notifice de indata preemptorului cuprinsul contractului incheiat cu un tert. Chiar si tertul poate sa faca o astfel de notificare, fara ca aceasta sa fie o obligatie legala. Notificarea trebuie sa fie clara, cuprinzatoare si precisa si sa contina elementele pe care le impune alineatul al doilea (nume, prenumele vanzatorului, descrierea bunului, eventualele sarcini care il greveaza, termenii si conditiile vanzarii, precum si locul unde este situat bunul);
– in urma primirii notificarii de la vanzator ori de la tert, dupa caz, preemptorul are de optat intre variantele de a-si exercita dreptul de preemptiune si aceea de a nu-l exercita. In cazul in care va intentiona sa-l exercite, va cominica catre vanzator acordul sau de a incheia contracrul de vanzare sau chiar si doar tertului (daca acesta este cel care l-a notificat), epreciem noi, acord insotit de consemnarea pretului la dispozitia vanzatorului;
– termenele legale inlauntrul carora se va putea exercita dreptul de preemptiune sunt de 10 zile, in cazul vanzarii de bunuri mobile, si de 30 de zile, in cazul vanzarii de bunuri imobile, in ambele cazuri termenele curgand de la data receptionarii notificarilor.
Din examinarea conditiilor si a efectelor exercitarii dreptului de preemptiune rezulta, prntre altele, ca vanzatorul nu este obligat legalmente sa notifice intentia de vanzare titularului dreptului inainte de incheierea contractului cu tertul, ci el poate proceda la incheierea contractului cu acesta in conditiile pe care le vor conveni, contract care, asa dupa cum am mentionat in cele precedente, se va afla bub puterea unei conditii suspensive, din punctul de vedere al vanzatorului, si al uneia rezolutorii, din punctul de vedera al tertului. [T. Prescure, Curs de contracte civile, Editura Hamangiu 2012, p. 54]