(1) Nu poate fi tutore:
a) minorul, persoana pusa sub interdictie judecatoreasca sau cel pus sub curatela;
b) cel decazut din exercitiul drepturilor parintesti sau declarat incapabil de a fi tutore;
c) cel caruia i s-a restrans exercitiul unor drepturi civile, fie in temeiul legii, fie prin hotarare judecatoreasca, precum si cel cu rele purtari retinute ca atare de catre o instanta judecatoreasca;
d) cel care, exercitand o tutela, a fost indepartat din aceasta in conditiile art. 158;
e) cel aflat in stare de insolvabilitate;
f) cel care, din cauza intereselor potrivnice cu cele ale minorului, nu ar putea indeplini sarcina tutelei;
g) cel inlaturat prin inscris autentic sau prin testament de catre parintele care exercita singur, in momentul mortii, autoritatea parinteasca.
(2) Daca una dintre imprejurarile prevazute la alin. (1) survine sau este descoperita in timpul tutelei, tutorele va fi indepartat, respectandu-se aceeasi procedura ca si la numirea lui.
Fata de aceste dispozitii se poate pune o intrebare: minorul care prin casatorie dobandeste capacitate de exercitiu deplina sau minorul de 16 ani care dobandeste in conditiile art. 40 NCC capacitate de exercitiu deplina pot fi numiti tutore? In alte cuvinte, aceste persoane care sunt capabile din punct de vedere civil pot dobandi calitatea de tutore? Intr-o interpretare literala a art. 113 alin. (1) in coroborare cu art. 38 alin. (2) NCC care stabileste varsta majoratului la 18 ani, raspunsul ar trebui sa fie negativ. Totusi, dobandirea capacitatii depline (chiar si la varsta de 16 ani) confera persoanei fizice deplinatatea exercitiului drepturilor si obligatiilor civile prin acte juridice proprii. Or, calitatea de tutore impune in primul rand, in sarcina tutorelui, obligatii civile. Mai mult, legea confera parintelui minor care a implinit varsta de 14 ani drepturile si indatoririle privitoare la persoana copilului. Asadar, s-ar parea ca referitor la tutela asupra persoanei copilului raspunsul poate fi pozitiv. De alta parte, prevederile art. 792 alin. (4) referitoare la calitatea de administrator al bunurilor altuia (calitate in care actioneaza tutorele cu privire la bunurile minorului) impun ca administratorul sa aiba capacitate de exercitiu deplina, fara nicio alta precizare; or, ubi lex non distinguit nec nos distinquere debemus. Avand in vedere cele expuse, s-ar putea trage concluzia ca persoanelor mentionate mai sus li s-ar putea conferi calitatea de tutore. [O. Ungureanu, C. Munteanu, Drept civil. Persoanele in reglementarea noului Cod Civil, Editura Hamangiu 2013, p. 272]
Din interpretarea textului legal mai sus mentionat, care nu face distinctie dupa cum tutorele incompatibil a fost numit de instanta de tutela in lipsa unui tutore desemnat sau tutorele a fost desemnat de catre parintele minorului, se poate conchide, ca survenienta sau descoperirea unei cauze de incompatibilitate in timpul tutelei are ca efect indepartarea de la tutela a persoanei incompatibile, in toate situatiile. [L. Uta in Noul Cod Civil. Studii si comentarii. Vol I, Cartea I si Cartea a II-a, Editura Universul Juridic 2012, p. 358]