(1) Tertii nu au niciun raport juridic cu mandantul.
(2) Cu toate acestea, mandantul, substituindu-se mandatarului, poate exercita drepturile de creanta nascute din executarea mandatului, daca si-a executat propriile sale obligatii fata de mandatar.
Codul nu a prevazut dreptul tertului de a actiona, nici macar pe cale oblica, impotriva mandantului, aparent singurul tinut la indeplinirea obligatiilor fata de tert ramanand mandatarul. Concluzia este insa greu de acceptat in conditiile in care tertul ramane vulnerabil fata de situatia unei posibile insolvabilitati a mandatarului, nu credem ca intentia legiuitorului a fost aceea de a exclude orice tip de actiune a tertului impotriva mandantului. Pentru identitate de ratiune, textul poate fi aplicat si in sens invers in situatia in care mandantul fie exercita direct drepturile de creanta, fie i-a fost transmis bunul dobandit pe seama sa de mandatar, tertul se va putea indrepta pentru exercitarea drepturilor sale de creanta fie impotriva mandatarului – care ramane direct obligat – fie impotriva mandantului. Mai mult, actiunea pe cale oblica a mandantului impotriva tertului si a tertului impotriva mandantului a fost recunoscuta de doctrina si sub imperiul vechilor reglementari. [D. Garbovan in Noul Cod civil. Comentarii, doctrina si jurisprudenta, vol. III, Editura Hamangiu 2012, p. 402]