Creditorul ipotecar poate percepe, la scadenta creantei ipotecate, capitalul, dobanzile si celelalte sume pe care aceasta le produce si elibereaza debitorului creantei afectate de ipoteca chitanta pentru sumele primite. O copie de pe aceasta chitanta va fi trimisa constituitorului ipotecii.
Creditorul ipotecar are dreptul de a percepe, la scadenta, intregul cuantum al creantei afectate de ipoteca, respectiv capital, dobanzi si orice alte sume pe care creanta le-ar produce.
Exercitarea acestui drept este conditionata de comunicarea sau acceptarea (expresa sau tacita) a ipotecii de catre debitor. Ca si in cazul cesiunii de creanta, comunicarea sau acceptarea reprezinta conditii de opozabilitate, iar nu conditii care afecteaza nasterea dreptului; acesta se va naste in mod valabil de la data cand constituitorul va dobandi drepturi asupra bunurilor mobile ipotecate (art. 2387 C. civ.). Un argument in acest sens il constituie si prevederile art. 2406 C. civ., care ii dau dreptul creditorului ipotecar sa dispuna de acest drept, prin actul constitutiv al ipotecii. [G. Boroi, A. Ilie, Comentariile Codului Civil. Garantiile personale. Privilegiile si garantiile reale, Editura Hamangiu 2012, p. 239]
Daca creditorul ipotecar a renuntat la dreptul ce i-a fost conferit prin art. 2404 C. civ., el pierde si facultatea de a-l actiona in justitie pe debitorul creantei ipotecate in temeiul art. 2403 C. civ. [L. Pop, I.F. Popa, S.I. Vidu, Tratat elementar de drept civil. Obligatiile, Editura Universul Juridic, Bucuresti 2012, p. 824]