(1) Publicitatea ipotecii asupra conturilor deschise la o institutie de credit se realizeaza prin inscrierea ipotecii la arhiva sau poate fi satisfacuta prin controlul asupra contului.
(2) Un creditor ipotecar dobandeste controlul asupra unui cont daca:
a) creditorul ipotecar este chiar institutia de credit la care este deschis contul;
b) constituitorul, institutia de credit si creditorul ipotecar convin in scris ca institutia de credit, fara a solicita consimtamantul constituitorului ipotecii, va urma instructiunile prin care creditorul dispune de sumele aflate in cont; sau
c) creditorul ipotecar devine titular al contului.
(3) Creditorul ipotecar care indeplineste conditiile prevazute la alin. (2) are controlul asupra contului chiar daca cel care a constituit ipoteca pastreaza dreptul de a dispune de sumele aflate in cont.
Ipoteca se constituie asupra contului, insa garantia este reprezentata de soldul creditor (pozitiv) al unui astfel de cont, care din punct de vedere juridic, reprezinta intotdeauna un bun determinbil, deoarece soldul creditor al contului poate varia intre data constituirii ipotecii si data executarii ipotecii.
In acest caz, desi ipoteca poarta asupra unor bunuri determinabile, prin faptul ca poarta asupra contului creditorul va dobandi drepturi asupra bunurilor ipotecate inca de la momentul constituirii, prin indeplinirea formalitatilor de publicitate o astfel de ipoteca fiind intotdeauna perfecta de la data la care obligatia garantata ia nastere. [G. Boroi, A. Ilie, Comentariile Codului Civil. Garantiile personale. Privilegiile si garantiile reale, Editura Hamangiu 2012, p. 246]