(1) Membrii organelor de administrare au obligatia sa asigure si sa mentina separatia dintre patrimoniul persoanei juridice si propriul lor patrimoniu.
(2) Ei nu pot folosi in profitul ori in interesul lor sau al unor terti, dupa caz, bunurile persoanei juridice ori informatiile pe care le obtin in virtutea functiei lor, afara de cazul in care ar fi autorizati in acest scop de catre cei care i-au numit.
Din art. 214 alin. (1) NCC rezulta ca obligatia de asigurare a separatiei de patrimonii ii are in vedere pe membrii organelor de administrare, priviti in mod individual, intrucat textul legal nu se refera la organele de administrare, ci la membrii acestora. Se poate ridica problema de a sti daca exista o astfel de obligatie si la nivelul colectivitatii organelor de administrare, mai precis daca membrii acestei colectivitati, in mod solidar, sunt datori sa asigure separatia de patrimonii in raport de patrimoniul personal, dar si in raport de patrimoniul celorlalti membri ai organelor de administrare. Asadar, au toti ceilalti membri obligatia solidara de a interveni pentru a opri confuzia patrimoniului persoanei juridice cu patrimoniul unuia dintre ei, care isi aproprie prin incalcarea separatiei de patrimonii bunurile si informatiile persoanei juridice? Raspunsul afirmativ poate fi fundamentat pe obligatia de fidelitate fata de persoana juridica. Este evident ca nu e in interesul persoanei juridice sa se confunde patrimoniul sau cu al unuia dintre membrii organului sau de administrare. De aceea, toti ceilalti membri ai organului de administrare sunt datori, in mod colectiv, sa se opuna la confuziunea de patrimonii. In caz de omisiune, ei sunt responsabili alaturi de acel membru al organului de administrare care a creat confuziunea, in aceleasi coordonate cu acesta. [G. Piperea in Noul Cod Civil. Comentariu pe articole, Editura C.H. Beck, Bucuresti 2012, p. 209]