Fuziunea se face prin absorbtia unei persoane juridice de catre o alta persoana juridica sau prin contopirea mai multor persoane juridice pentru a alcatui o persoana juridica noua.
In conceptia majoritatii autorilor in procesul fuziunii sau divizarii pot fi implicate numai societatile comerciale, fiind exclusa participarea unor sucursale ale acestora, precum si a comerciantilor persoane fizice, si a grupurilor de interes economic. Evident, solutia este corecta daca ne raportam la statutul juridic al sucursalelor care sunt dezmembraminte fara personalitate juridica ale societatilor comerciale. Avem rezerve insa, in privinta excluderii grupurilor de interes economin de la operatiunea reorganizarii, in conditiile in care posibilitatea fuziunii sau divizarii grupurilor de interes economic (GIE) este reglementata in mod expres prin dipsozitiile art. 193-205 din Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei. Prin urmare, legea nu interzice, dimpotriva, stimuleaza operatiunile de concentrare, cu amendamentul ca in anumite situatii, este necesara prealabil acestor operatiuni, obtinerea autorizarii din partea Consiliului Concurentei, iar in cazul in care fuziunea are influente pe piata unica, din partea Consiliului European al Concurentei. [A.C. Tarsia, Reorganizarea persoanei juridice de drept privat, Editura Hamangiu 2012, pp. 134-135]
Nu se poate concepe o fuziune intre persoane juridice de tipuri fundamental diferite. Spre exemplu, nu se poate concepe o fuziune intre o persoana juridica de drept public si una sau mai multe persoane juridice de drept privat (nu se poate derula o fuziune intre autoritatea administrativ-teritoriala si societatea comerciala constituita de aceasta autoritate pentru a derula o afacere in domeniul serviciilor comunale sau al altor servicii publice; pentru a trece aceste afaceri pe numele si pe seama autoritatii, societatea comerciala trebuie sa fie, mai intai, dizolvata si lichidata). La fel nu se poate concepe o fuziune intre o persoana juridica cu scop nepatrimonial (de exemplu, o asociatie sau o fundatie) si o persoana juridica cu scop patrimonial si nici fuziunea intre o regie autonoma si o societate comerciala, o organizatie cooperatista si o societate comerciala, o societate profesionala cu personaliate juridica si un grup de interese economice etc. Daca totusi acesta este scopul membrilor persoanelor juridice implicate, atunci acele persoane juridice trebuie mai intai transformate (un ONG se transforma in societate coemrciala; o regie autonoma se transforma in societate comerciala etc.) si doar ulterior demarata fuziunea propriu-zisa. [G. Piperea in Noul Cod Civil. Comentariu pe articole, Editura C.H. Beck, Bucuresti 2012, p. 233]