(1) Fiecare dintre soti este proprietar exclusiv in privinta bunurilor dobandite inainte de incheierea casatoriei, precum si a celor pe care le dobandeste in nume propriu dupa aceasta data.
(2) Prin conventie matrimoniala, partile pot stipula clauze privind lichidarea acestui regim in functie de masa de bunuri achizitionate de fiecare dintre soti in timpul casatoriei, in baza careia se va calcula creanta de participare. Daca partile nu au convenit altfel, creanta de participare reprezinta jumatate din diferenta valorica dintre cele doua mase de achizitii nete si va fi datorata de catre sotul a carui masa de achizitii nete este mai mare, putand fi platita in bani sau in natura.
Prin conventie matrimoniala incheiata sub forma actului autentic notarial, cu consimtamantul partilor, exprimat personal sau prin mandatar cu procura autentica, speciala si continut predeterminat, sotii pot opta pentru regimul separatiei de bunuri. [G.C. Frentiu, Comentariile Codului Civil. Familia. Art. 258-534, Editura Hamangiu 2012, p. 238]
Regimul analizat presupune cu necesitate separatia activului si pasivului ce compun patrimoniile celor doi soti. Astfel, fiecare dintre soti este proprietar exclusiv in privinta bunurilor dobandite inainte de incheierea casatoriei, precum si a celor pe care le dobandeste in nume propriu dupa aceasta data. Din acest punct de vedere, nu are nicio relevanta data sau modul de dobandire a bunului respectiv. Exista insa situatii in care un sot dobandeste un bun folosind sume de bani sau bunuri ce apartin celuilalt sot. In aceasta situatie, sotul achizitor al bunului trebuie considerat proprietar exclusiv, iar intre soti trebuie clarificat titlul cu care suma sau bunul respectiv a ajuns in posesia achizitorului (imprumut, dar manual ca forma a donatiei,restituire imprumut etc.) si se vor regulile specifice acestor acte juridice, inclusiv revocabilitatea donatiilor. Daca suma a fost folosita in scopul acestei achizitii fara acordul sau, devin aplicabile dispozitiile art. 363 alin. (2).
Daca un sot construieste cu fondurile sale proprii pe terenul celuilalt sot, intrucat nu ne aflam in regimul comunitatii, constructia va apartine sotului proprietar al terenului (art. 577 NCC). Sotul constructor va aevea drepturile recunoscute in cazul accesiunii constructorului, de buna sau de rea-credinta, dupa caz. [C.C. Hageanu, Dreptul familiei si actele de stare civila, Editura Hamangiu 2012, p. 133]
In cazul lichidarii regimului matrimonial, se va face diferenta intre cele doua mase de achizitii nete (respectiv, masa de achizitie a sotului si cea a sotiei), jumatate din diferenta constituind creanta de participare. Dintr-un spirit de echitate, ce caracterizeaza regimul matrimonial al participarii la achizitii, sotul care obtine o masa de achizitii nete mai mare va datora celuilalt creanta de participare. Calculul creantei de participare se va face intotdeauna valoric, insa aceasta va putea fi platita in bani sau in natura. Consideram ca sintagma „daca partile nu au convenit altfel” se refera doar la posibilitatea sotilor sau a viitorilor soti care isi aleg acest regim matrimonial de a conveni ca procentul din diferenta valorica a celor doua mase de achizitii nete, sa fie altul (de exemplu, creanta de participare sa reprezinte o treime din aceasta diferenta, iar nu jumatate) si nu insusi modul de calcul al acesteia. [C. M. Craciunescu in Noul Cod Civil. Studii si comentarii. Vol I, Cartea I si Cartea a II-a, Editura Universul Juridic 2012, p. 776]