(1) Nimeni nu poate contesta filiatia copilului pentru motive ce tin de reproducerea asistata medical si nici copilul astfel nascut nu poate contesta filiatia sa.
(2) Cu toate acestea, sotul mamei poate tagadui paternitatea copilului, in conditiile legii, daca nu a consimtit la reproducerea asistata medical realizata cu ajutorul unui tert donator.
(3) In cazul in care copilul nu a fost conceput in acest mod, dispozitiile privind tagaduirea paternitatii raman aplicabile.
Posibilitatea oferita de alin. (3) al art. 443 NCC de aplicare a dispozitiilor privind tagaduirea paternitatii in cazul in care copilul nu a fost conceput in acest mod, incearca sa sanctioneze situatia in care o relatie extraconjugala a mamei, din care sa fi rezultat copilul, ar fi disimulata prin recurgerea la reproducerea asistata medical cu tert donator. (…) Aceasta prevedere legala risca sa compromita instituirea principiului imutabilitatii starii civile a copilului astfel conceput, avand in vedere ca, intr-o actiune in tagaduirea paternitatii pornita in conditiile dreptului comun, in care calitate procesuala activa pot avea sotul mamei, mama, copilul, pretinsul tata biologic sau mostenitorii fiecaruia dintre acestia, se poate dovedi cu usurinta, prin probe stiintifice, ca este cu neputinta ca sotul mamei sa fie tatal copilului, fara insa a se putea dovedi daca nasterea copilului se datoreaza sau nu conceptiunii medical asistate. Iar consecintele negative ale admiterii unei astfel de actiuni se vor rasfrange asupra copilului, care va ramane cu filiatia fata de tata nestabilita. Pentru a preintampina astfel de situatii, instanta de tutela va trebui sa acorde o atentie deosebita probatoriului administrat in cadrul actiunilor in tagada paternitatii initiate in astfel de conditii, acesta tinzand sa dovedeasca faptul ca respectivul copil nu a fost conceput prin procedura reproducerii asistate medical cu tert donator, iar nu faptul ca tatal prezumat nu este tatal biologic al copilului. [D. Lupascu, C.M. Craciunescu in Noul Cod Civil. Studii si comentarii. Vol I, Cartea I si Cartea a II-a, Editura Universul Juridic 2012, pp. 837-838]
Reproducere asistată medical. Tăgada paternității. Acțiune inadmisibilă vs acțiune neîntemeiată. În conformitate cu dispozițiile art. 441 alin. 1 Cod civil, reproducerea umană asistată medical cu terț donator nu determină nici o legătură de filiație între copil și donator. În acest caz, nici o acțiune în răspundere nu poate fi pornită împotriva donatorului. Părinții, în sensul dat de prezenta secțiune, nu pot fi decât un bărbat și o femeie sau o singură femeie.
Prevederile art. 442 alin. 1 Cod civil arată că, părinții care, pentru a avea un copil, doresc să recurgă la reproducerea umană asistată medical cu terț donator trebuie să își dea consimțământul în prealabil, în condiții care să asigure deplina confidențialitate în fața unui notar public care să le explice, în mod expres consecințele actului lor cu privire la filiație.
Conform alin.2, consimțământul rămâne fără efect în cazul decesului, al formulării unei cereri de divorț sau al separației în fapt survenite anterior momentului concepției realizate în cadrul reproducerii umane asistate medical. El poate fi revocat oricând, în scris, inclusiv în fața medicului chemat să sigure asistența pentru reproducerea cu terț donator.
Dispozițiile art. 443 Cod civil, statuează că nimeni nu poate contesta filiația copilului pentru motive ce țin de reproducerea umană asistată medical și nici copilul astfel născut nu poate contesta filiația sa.
Textul indicat prevede la alin. 2 că, soțul mamei, cu toate acestea, poate tăgădui paternitatea copilului, în condițiile legii, dacă nu a consimțit la reproducerea asistată medical realizată cu ajutorul unui terț donator.
Art. 443 alin. 3 Cod civil prevede că, în cazul în care copilul nu a fost conceput în acest mod, dispozițiile privind tăgăduirea paternității rămân aplicabile.
Dispoziția cuprinsă în art. 443 alin. 1 Cod civil, instituie principiul caracterului incontestabil al filiației copilului conceput prin reproducere umană asistată medical cu terț donator.
Sub aspectul obiectului, principiul filiației incontestabile, vizează atât legătura de filiație maternă, astfel cum rezultă din actul de naștere al copilului cât și, legătura de filiație paternă, prezumată față de soțul mamei.
Regula caracterului incontestabil al filiației copilului cunoaște două excepții prevăzute de art. 443 alin. 2 și 3 Cod civil, respectiv, lipsa consimțământului soțului mamei și contestarea faptului concepției prin tehnici de reproducere umană asistată.
În cazul copilului din căsătorie, filiația față de soțul mamei are ca fundament, voința procreativă, exprimată prin consimțământul dat, dacă acest consimțământ nu există, prezumția de paternitate aplicată copilului de plin drept în baza art. 414 alin. 1 Cod civil, poate fi înlăturată, exclusiv la cererea soțului mamei.
În ceea ce privește lipsa consimțământului soțului mamei ca și condiție de admisibilitate a acțiunii în tăgada paternității, cerința este îndeplinită atât în cazul în care soțul mamei având această calitate raportat la momentul concepțiunii copilului- suficient pentru a atrage prezumția de paternitate, nu și-a dat consimțământul prealabil în vederea realizării procedeului medical, cât și în cazul în care, deși inițial a consimțit, fie și-a revocat acordul mai înainte de concepția copilului, fie consimțământul său a rămas fără efect prin introducerea unei cereri de divorț sau prin separația în fapt a părților, de asemenea mai înainte de concepția copilului.
A doua excepție constă în contestarea faptului concepției prin tehnici de reproducere umană asistată,are în vedere faptul că tatăl și-a dat consimțământul, procedeul medical a fost realizat, dar se contestă faptul că respectivul copil a fost conceput în acest mod ci ar fi rezultatul unei relații extraconjugale.
În cauza de față a existat consimțământul soțului mamei iar în ceea ce privește a doua excepție nu este îndeplinită condiția impusă de aceasta fiind probat contrariul cu proba științifică a expertizei ADN din care rezultă în mod expres cine este tatăl copilului. Așa fiind, acțiunea trebuia respinsă ca inadmisibilă și nu ca neîntemeiată, cum în mod greșit a procedat instanța de fond. [Tribunalul Prahova, Decizia civilă nr. 2534/2015, portal.just.ro]