(1) Intretinerea este datorata potrivit cu nevoia celui care o cere si cu mijloacele celui care urmeaza a o plati.
(2) Cand intretinerea este datorata de parinte, ea se stabileste pana la o patrime din venitul sau lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii si o jumatate pentru 3 sau mai multi copii.
(3) Cuantumul intretinerii datorate copiilor, impreuna cu intretinerea datorata altor persoane, potrivit legii, nu poate depasi jumatate din venitul net lunar al celui obligat.
RIL admis. Norma de hrană nu se ia în calcul la stabilirea pensiei de întreținere
Potrivit art. 527 alin. 2 coroborat cu art. 529 alin. 1 NCC la stabilirea mijloacelor celui care datoreaza intretinerea se tine seama de veniturile si bunurile acestuia, precum si de posibilitatile de realizare a acestora, fiind avute in vedere si celelalte obligatii ale sale. De asemenea, dispozitiile art. 527 alin. 2 NCC nu prevad nicio rezerva cu privire la veniturile parintelui care urmeaza a fi obligat la plata pensiei de intretinere, astfel incat, la calcularea pensiei de intretinere trebuie luate in considerare toate veniturile care au caracter de continuitate, deci nu numai retributia propriu-zisa, ci si celelalte sporuri, inclusiv cele de spor pericol deosebit, spor conditii grele si toxicitate, spor confidentialitate, spor fidelitate, intrucat acestea au un caracter permanent. [Judecatoria Galati, Sentinta civila nr. 246/2014, portal.just.ro]
Prezumția că părintele realizează venituri. ”Instanţa constată că sunt întrunite condiţiile legale pentru obligarea pârâtului la plata pensiei de întreţinere în favoarea minorului.
În cauză, reclamanta nu a dovedit că pârâtul realizează venituri din muncă în Insulele Bahamas sau că era angajat în muncă la momentul introducerii cererii (15.07.2013) ori pe parcursul procesului de divorţ, câtă vreme fotografiile depuse de aceasta la dosar, în care pârâtul apare într-o salopetă, în incinta unui şantier naval, în ipostaze care generau prezumţia simplă că acesta desfăşoară activităţi lucrative, au fost efectuate, aşa cum rezultă din planşele fotografice depuse de către pârât la dosar, anterior datei de 01.06.2013, dată menţionată pe reţeaua de socializare de pe care au fost preluate.
Cu toate acestea, în considerarea faptului că pârâtul a lucrat o perioadă îndelungată de timp în Insulele Bahamas şi a împrejurării că se află în continuare în aceeaşi ţară, putându-se prezuma că realizează venituri, chiar dacă nu ar fi angajat în baza unui contract de muncă, întrucât, în caz contrar, nu ar avea el însuşi posibilităţi materiale pentru a se întreţine, instanţa îl va obliga pe pârât să plătească reclamantei, în favoarea minorului, o pensie de întreţinere de 300 USD lunar, plătibilă fie în moneda de referinţă fie în echivalent în lei la cursul BNR din ziua plăţii, începând cu data introducerii acţiunii, 15.07.2013, până la împlinirea de către minor a vârstei de 18 ani, şi va dispune ca pârâtul să achite pensia astfel stabilită în ziua de 20 a fiecărei luni.” [Judecătoria Mangalia, Sentința civilă nr. 1147/26.06.2014, definitivă prin Decizia nr. 699/6 iunie 2016 a Tribunalului Constanța prin care s-au respins ca nefondate apelurile formulate, portal.just.ro]
Debitorul obligatiei de intretinere nu poate fi obligat la o pensie de intretinere calculata aleatoriu cât timp nu s-a facut dovada unor venituri certe realizate in strainatate pe baza unui contract de munca. In lipsa unor dovezi certe pe baza carora sa se poata stabili veniturile reale pe care reclamantul, in speta, le detine, cuantumul pensiei de intretinere urmeaza a se stabili in functie de venitul minim pe economia nationala. [Curtea de Apel Galati, Decizia civila nr. 544/2011, portal.just.ro]
Pensie de întreţinere datorată de părinte pentru un copil. Înţelesul noţiunii de „până la o pătrime din venitul părintelui”. În ceea ce priveşte susţinerea recurentei, în sensul că este în interesul superior al minorei – prin prisma art. 1 alin. 1, art. 2 alin. 1 şi 2, art. 5, art. 30 alin. 2 şi art. 31 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 272/2004 -, ca pensia de întreţinere să fie stabilită la un cuantum majorat, reprezentând ¼ din media veniturilor nete realizate de intimat în termenul de 6
luni, Curtea constată că aceasta este nefondată prin prisma art. 529 C.civ., text legal care prevede în alineatul 1 că întreţinerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere şi cu mijloacele celui care urmează a o plăti, iar atunci când întreţinerea este datorată de părinte – potrivit alineatului 2 -, ea se stabileşte până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil.
Prin urmare, întreţinerea datorată de către părinte pentru un singur copil poate fi stabilită până la o pătrime din venitul lunar net al părintelui, iar în niciun caz în cuantum de fix o pătrime, la stabilirea acestui cuantum de până la o pătrime instanţa urmând să ţină seama atât de nevoia celui care cere pensia de întreţinere, cât şi de mijloacele celui care urmează a o plăti. [Curtea de Apel Cluj, Secţia I-a civilă, Decizia nr. 1207 din 8 octombrie 2014, www.curteadeapelcluj.ro]
Stabilirea obligatiei de intretinere in situatia pluralitatii de copii. Obligatia de intretinere reprezinta indatorirea impusa de lege unei persoane, de a acorda altei persoane, mijloacele necesare traiului, inclusiv satisfacerea nevoilor spirituale, precum si – in cazul obligatiei de intretinere a parintilor fata de copiii lor minori – mijloacele pentru educarea, invatatura si pregatirea lor profesionala.
Conform dispozitiilor art. 529 Cod civil, intretinerea este datorata potrivit cu nevoia celui ce o cere si cu mijloacele celui care urmeaza a o plati, iar când intretinerea este datorata de parinte, ea se stabileste pâna la o patrime din venitul sau lunar net pentru un copil, o treime pentru doi copii si o jumatate pentru trei sau mai multi copii”.
Dispozitia evocata in alineatul 2 instituie astfel, in raporturile dintre parinte si copii, prin prisma criteriului general al mijloacelor debitorului intretinerii, prevazut de primul alineat al art. 529 Cod civil , un plafon maxim din veniturile parintelui, variabil in functie de numarul copiilor (1/4 , 1/3 sau 1/2, dupa caz).
Raportat la metoda de interpretare teleologica a normei juridice enuntate, dar si la cea sistematica (prin coroborarea sa cu principiul fundamental al egalitatii intre copii, indiferent ca acestia sunt din casatorie sau din afara acesteia), in mod concomitent, textul de lege instituie ca regula, in raporturile dintre copii, un plafon aferent fiecarui copil – de 1/6 (in cazul a doi copii) sau de 1/ 2xn (in cazul a n copii). Aceasta semnifica faptul ca in situatia pluralitatii de copii, un copil va beneficia in principiu, de o pensie de intretinere pentru sine, intr-un cuantum corespunzator fractiei precizate.
Solutia evocata, impusa de reglementarile internationale in domeniul protectiei si promovarii drepturilor fiecarui copil, reglementari transpuse de altfel si pe plan intern, prin Legea 272/2004, impune asadar – in temeiul superioritatii normelor internationale conform art.20 din Constitutia României, dar si in temeiul argumentului imposibilitatii derogarii ca regula, de la dispozitiile legii expuse constituite intr-un adevarat Cod al protectiei copilului – prevalenta solutiei secunde edictate de art. 523 Cod civil respectarea principiilor fundamentale ale egalitatii intre copii si neafectarii interesului superior al vreunui copil.
Asadar, in temeiul acestui rationament juridic, variatia cuantumului in sens descrescator sau crescator, va fi determinata de aceasta data, in primul rând, de celalalt criteriu obligatoriu expus de art. 529 Cod civil, respectiv cel al propriilor nevoi ale copilului. Totusi, data fiind pluralitatea de copii, bilantul acestei evaluari judiciare se va realiza in al doilea rând, dar in mod obligatoriu si prin analiza concreta a acestei situatii.
Daca in privinta stabilirii pentru unul dintre copii, prin raportare la nevoile sale concrete, a unei sume inferioare fractiei legale, nu sunt consideratii speciale de realizat, in privinta alegerii unei sume superioare insa, judecatorul va trebui sa verifice in prealabil, in cadrul analizei sale juridice, ca decizia sa sa nu afecteze interesele celuilalt/celorlalti copil/copii, pentru ca in acest caz, s-ar aduce atingere principiilor evocate, ale egalitatii copiilor si interesului superior al fiecarui copil.
Astfel, chiar daca nevoile copilului sunt mai mari decât ar acoperi fractia legala, judecatorul va trebui sa se opreasca la aceasta suma corespunzatoare fractiei legale pentru un copil, daca si celalalt/ceilalti copil/copii necesita o pensie substantiala si cel mult, va putea sa acorde o pensie reprezentând diferenta dintre plafonul maxim stabilit pentru toti copiii si pensia/pensiile inferioare fractiei pentru un copil, atribuite celuilalt/celorlalti copil/copii, dar aceasta doar daca acesta/acestia din urma nu ar avea nevoie de o pensie de pâna la fractia individuala legala. In acest mod, stabilirea unui cuantum superior fractiei, al pensiei de intretinere in privinta unui copil, nu se va realiza in detrimentul celuilalt/celorlalti copil/copii.
Argumentele expuse sunt valabile indiferent de aspectul procesual al solicitarii stabilirii pensiei de intretinere pentru mai multi copii, in mod concomitent sau succesiv (ca in situatia când ulterior fixarii pentru un copil, se naste/nasc un alt/alti copil/copii), deoarece textul de lege nu distinge sub acest element. Dimpotriva, legiuitorul român ofera mijloace procesuale pentru reechilibrarea situatiei din aceasta perspectiva, prevazute inclusiv in cadrul art. 531 Cod civil si anume , cererea de majorare sau dupa caz, de diminuare a pensiei de intretinere pentru unul/unii dintre copii. [Tribunalul Teleorman, Decizia civila nr. 300/2014, portal.just.ro]
Noţiunea de ”mijloace”. Potrivit art. 524 Cod civil, are drept la întreţinere numai cel care se află în nevoie, neputându-se întreţine din munca sau din bunurile sale şi potrivit art. 525 Cod civil, minorul care cere întreţinere de la părinţii săi se află în nevoie dacă nu se poate întreţine din munca sa, chiar dacă ar avea bunuri.
Potrivit art. 529 Cod civil, întreţinerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere şi cu mijloacele celui care urmează a o plăti.
În conformitate cu art. 31/Legea 272/2004 „ ambii părinţi sunt responsabili pentru creşterea copiilor lor . Exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor părinteşti, trebuie să aibă în vedere interesul superior al copilului şi să asigure bunăstarea materială şi spirituală a copilului .”
Pornind de la acest principiu consacrat de lege, privind protecţia şi promovarea interesului copilului, rezultă că interesul minorului este acela de a primi pensie şi de la părintele căruia nu i-a fost încredinţat .
În cazul în care cel care urmează să plătească pensia de întreţinere nu are venituri sau mijloace materiale, dar este capabil de muncă, în situaţia din speţă pârâtul nu poate fi scutit de îndeplinirea obligaţiei de întreţinere întrucât orice persoană capabilă de muncă are posibilitatea de a realiza un venit din muncă.
Prin urmare, lipsa unor venituri, nu scuteşte pe debitor de obligaţia de întreţinere, pârâtul având obligaţia de a depune diligenţe pentru realizarea unor venituri , cel puţin egale cu venitul minim pe economie.
Prin noţiunea de ,,mijloace,, la care se referă Codul civil, se înţelege nu numai mijloacele materiale, dar şi aptitudinea de a munci a celui obligat la întreţinere, care este izvorul obţinerii mijloacelor materiale.
Astfel, prin aplicarea acestei reguli, prevăzută de noţiunea de mijloace, instanţa poate prezuma existenţa acestor venituri sau a altor surse din punct de vedere financiar ale debitorului obligaţiei de întreţinere, deoarece nu s-ar explica în alt mod cum pârâtul îşi asigură propria existenţă.
La calcularea cuantumului pensiei de întreţinere urmează să fie avute în vedere art. 529 alin. 2 Cod civil precum şi cuantumul venitului minim pe economia naţională. [Judecătoria Drăgășani, Sentința civilă nr. 1856/2014, portal.just.ro]
Reducere pensie de întreținere. Venit lunar sub media reglementată de lege privind venitul minim pe economie. „Prin acţiunea principală reclamanta a solicitat majorarea pensiei de întreţinere stabilită în favoarea A.A.I. prin raportare la venitul minim pe economie.
Prin cererea reconvenţională pârâtul a solicitat reducerea pensiei de întreţinere, motivat de faptul că are un venit net lunar de 385 lei ce se situează sub media reglementată de lege pentru venitul minim pe economie.
Raportat la actele dosarului reţine tribunalul că pârâtul este încadrat în muncă, având încheiat contract de muncă doar pentru 4 ore, salariul obţinut fiind raportat la numărul de ore lucrate.
Această împrejurare nu este de natură a conduce la concluzia că pensia de întreţinere pe care pârâtul o datorează minorului trebuie să se determine în funcție de venitul obţinut de la societatea la care este angajat, întrucât pârâtul este apt de muncă şi pentru restul timpului când nu desfăşoară activitate la respectiva societate poate desfăşura alte activităţi producătoare de venit.
Argumentele apelantului pârât în sensul că oferta locurilor de muncă este redusă, motiv pentru care nu are alte alternative de angajare nu pot fi primite, acesta în raport de dispoziţiile art.499 C.civ. fiind ţinut să contribuie la cheltuielile de creştere şi educare ale minorului, practica judiciară fiind constantă în sensul ca pensia să se determine prin raportare la venitul minim pe economie în situaţia în care debitorul obligaţiei nu este încadrat în muncă sau, aşa cum este cazul în prezenta cauză, debitorul obligaţiei este încadrat în muncă dar desfăşoară activitate doar pentru un număr mai mic de ore, apreciindu-se că aceşti debitori desfăşoară activitate producătoare de venit.” [Tribunalul Gorj, Decizia civilă nr. 924/2015, portal.just.ro]
Stabilirea pensiei de întreținere sub maximul plafonului prevăzut de lege. ”Prin sentința civilă nr. 3435/20.04.2015, Judecătoria Pitești a admis cererea formulată de reclamanta DDM, l-a obligat pe pârât să plătească în beneficiul reclamantei, cu titlu de pensie de întreținere, cota procentuală de 16,5% din venitul net lunar realizat, începând cu luna decembrie 2014 și până la terminarea studiilor universitare de către reclamantă, dar nu mai târziu de împlinirea, de către aceasta, a vârstei de 26 ani și la plata sumei de 20 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. (…)
În ceea ce privește aplicarea disp. art. 529 alin. 2 și 3 C.civ..,tribunalul apreciază că stabilirea pensiei de întreținere la nivelul maxim prevăzut de lege nu este justificată. Astfel, potrivit art. 529 alin. 1 C.civ. , întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui care urmează a o plăti, iar starea de nevoie a persoanei îndreptățite la întreținere, precum și mijloacele celui care datorează întreținere pot fi dovedite prin orice mijloc de probă, conform art. 528 C.civ.
Intimata nu a justificat starea de nevoie decât prin prisma situației sale de studentă, fără a fi depuse dovezi privind cheltuielile efectuate în vederea frecventării acestei forme de învățământ superior sau lipsa contribuției celuilalt părinte la întreținerea sa. Numai în prezența unor asemenea dovezi instanța putea concluziona că starea de nevoie a intimatei justifică stabilirea pensiei de întreținere la un nivel orientat spre maximul plafonului prevăzut de lege. În aprecierea dispozițiilor art. 528 C.civ. trebuie avut în vedere că apelantul a făcut dovada că și-a întemeiat o altă familie, fiind căsătorit, context în care, pe lângă obligația de întreținere pe care o are față de alți doi copii rezultați din această căsătorie,mai are obligația prevăzută de art. 325 alin. 2 C.civ. de a contribui la cheltuielile căsătoriei. Or, prima instanță de judecată a ignorat faptul că debitorul întreținerii mai are și alte sarcini familiale .În considerarea acestor sarcini și a celor reținute cu privire la starea de nevoie a intimatei, se impune ca pensia de întreținere să fie stabilită sub maximul plafonului prevăzut de lege, în așa fel încât să fie respectate disp. art. 529 alin. 1 C.civ.
Având în vedere aceste aspecte, tribunalul va dispune ca apelantul – pârât să plătească intimatei – reclamante cu titlu de pensie de întreținere cota procentuală de 10% din venitul net realizat, apreciind că suma de bani astfel stabilită este aptă să răspundă stării de nevoie în care se află intimata-reclamantă.” [Tribunalul Argeș, Decizia civilă nr. 145/2016, www.rolii.ro]
Stabilirea pensiei de întreținere pentru un minor la plafonul maxim. Din coroborarea dispoziţiilor art. 499, art. 529, art. 524, art. 527, art. 528, art. 530, art. 532 din NCC se desprinde ideea că pensia de întreţinere se stabileşte potrivit cu nevoia celui care o cere şi cu mijloacele celui care urmează a o plăti, criterii care se apreciază în raport cu situaţia particulară a fiecărei cauze. (…)
Susţinerile recurentului, în sensul că nu s-a ţinut seama nici de nevoile minorei, atunci mcând s-a stabilit pensia de întreţinere la plafonul maxim, de ¼, şi nici de contribuţia intimatei la întreţinerea minorei, sunt nefondate, având în vedere următoarele:
Un copil nu are nevoie doar de îmbrăcăminte, încălţăminte şi alimente, ci are nevoie şi de condiţii decente şi optime de locuit – ceea ce presupune o locuinţă adecvată creşterii unui minor, curată, mobilată şi utilată, luminoasă şi călduroasă – , are nevoie de o bună pregătire şcolară şi educaţională, de jucării, de cărţi potrivite vârstei sale şi, cel mai important, are nevoie de afecţiune şi atenţie permanentă şi constantă, de cineva care să se ocupe de educaţia şi îngrijirea sa permanentă şi constantă, de cineva care să se joace cu el, să-şi petreacă timpul cu el, să-i explice şi să-l înveţe tot ceea ce este necesar şi tot ceea ce copilul doreşte să afle, de cineva care să-i citească o poveste seara la culcare, de cineva care să ducă copilul la grădiniţă/şcoală şi să aducă copilul de la grădiniţă/şcoală, ori la activităţi extraşcolare, de cineva care să-l ajute să-şi facă temele şi lecţiile, de cineva care să fie tot timpul alături de copil şi împreună cu acesta.
Or, este mai mult decât evident că toate aceste „îndatoriri” mai sus enumerate rămân în sarcina părintelui la care a fost stabilită locuinţa minorului.
Şi tot la fel de evident este faptul că aceste „îndatoriri” reprezintă contribuţia exclusivă a acelui părinte – în speţă, a intimatei – la creşterea şi întreţinerea minorei.
Prin urmare, Curtea apreciază că instanţa de apel a ţinut seama, la stabilirea pensiei de întreţinere, atât de nevoile minorei, cât şi de contribuţia proprie a intimatei.
Corect a reţinut Tribunalul că pensia de întreţinere în cuantum de 650 lei/lunar respectă prevederile legale în materie, prin luarea în considerare a adeverinţei de venit şi care atesta veniturile nete obţinute de recurent în perioada ianuarie-iunie 2014, media veniturilor fiind de 2.620 lei (: 4 = 655 lei).
Din perspectiva dispoziţiilor legale care reglementează pensia de întreţinere, prin raportare la veniturile realizate de către recurent, sunt irelevante trimiterile pe care recurentul le face la venitul minim pe economie. [Curtea de Apel Cluj, Secţia I-a civilă, Decizia civilă nr. 209/R din 8 aprilie 2015, www.curteadeapelcluj.ro]
”Conform disp. art.499 alin.3 C.civ părinţii sunt obligaţi să-l întreţină pe copilul devenit major, dacă se află în continuarea studiilor, până la terminarea acestora, dar fără a depăşi vârsta de 26 de ani.
Conform disp. art. 529 C. civ, întreţinerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere şi cu mijloacele celui care urmează a o plăti, iar atunci când întreţinerea este datorată de părinte, ea se stabileşte până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil.
Prin sentinţa civilă apelata, instanţa a stabilit să fie obligat apelantul-pârât la plata unei pensii de întreţinere în cuantum de 800 lei lunar, raportându-se la venitul menţionat in adeverinţa … din care rezulta un venit mediu net cu premii in cuantum de 3328 lei.
Observând menţiunile respectivei adrese, se constata ca la venitul net lunar s-au adăugat diverse sume de bani care reprezintă prime de vacanta, respectiv prima de performanta semestriala in cuantum de 490 lei, prima instanţă apreciind ca si acestea sunt venituri cu caracter de continuitate si deci se au in vedere la calculul pensiei de intretinere.
In mod greşit s-a retinut astfel, intrucat pentru ca un venit sa aibă caracter permanent, chiar cu titlu de spor sau prima, trebuie sa fie acordat salariatului lunar, regăsindu-se pe statul de salariu, nicidecum ocazional, aspect ce reiese in mod evident din înscrisurile anexate apelului. Astfel, din statele de salariu pentru lunile mai-iunie 2015 reiese ca veniturile sale nete nu au mai cuprins primele regăsite in salariul pe lunile decembrie 2014-martie 2015, ceea ce determina concluzia reţinerii greşite de către prima instanţa a unui cuantum de 3328 lei. De altfel, in considerente, prima instanţă mentionează ca este vorba de venituri cu caracter de periodicitate, insă cu toate acestea le include in veniturile raportat la care calculeaza pensia de intretinere.
Astfel, pentru calculul contribuţiei lunare se va avea in vedere un venit net lunar in cuantum de 2527 ei, conform adeverinţei .., astfel ca suma lunara ce se va plăti cu titlu de pensie de întreţinere va fi in cuantum de 636 lei lunar.” [Tribunalul Gorj, Decizia civilă nr. 54/2016, portal.just.ro]