(1) Proprietarul poate acorda orice intrebuintare izvorului ce ar exista pe fondul sau, sub rezerva de a nu aduce atingere drepturilor dobandite de proprietarul fondului inferior.
(2) Proprietarul fondului pe care se afla izvorul nu poate sa ii schimbe cursul daca prin aceasta schimbare ar lipsi locuitorii unei localitati de apa necesara pentru satisfacerea nevoilor curente.
Referitor la intrebuintarea izvoarelor, dreptul de intrebuintare al proprietarului fondului pe care acestea exista cunoaste doua limitari. Prima este reprezentata de drepturile dobandite de proprietarul fondului inferior, prin titlu. Cea de-a doua limitare consta in interzicerea schimbarii cursului izvorului daca prin aceasta schimbare s-ar lipsi locuitorii localitatii de apa necesara pentru satisfacera nevoilor curente. Asadar, schimbarea este permisa daca nu ar conduce la un asemenea rezultat, criteriul esential fiind cel al utilitatii. „Nevoile curente” exclud simpla comoditate ori argumentul, ca situatie de fapt, ramanand la aprecierea judecatorului. [M. Dutu in Noul Cod Civil. Studii si Comentarii, Volumul II, Editura Universul Juridic, Bucuresti 2013, p. 166]