Dispozitiile prezentului capitol se aplica, in absenta unei reglementari speciale, ori de cate ori mai multe persoane exercita succesiv si repetitiv atributul folosintei specific dreptului de proprietate asupra unui bun mobil sau imobil, in intervale de timp determinate, egale sau inegale.
Proprietatea periodica, desi este numita coproprietate fortata (art. 646 pct. 1 NCC), in realitate, ea nu are caracter comun, fiind exclusiv o proprietate fortata. [I. Lula, Observatii asupra reglementarii proprietatii periodice in noul Cod civil in Noile Coduri ale Romaniei. Studii si cercetari juridice, Editura Universul Juridic, Bucuresti 2011, p. 158]
Ceea ce particularizeaza proprietatea periodica in raport cu genul sau proxim (proprietatea comuna s.n.) este exercitarea de catre mai multi titulari ai dreptului real a folosintei asupra unui bun (mobil sau imobil), in integralitatea sa, succesiv si repetitiv, in intervale de timp determinate (egale sau inegale), iar nu concomitent si continuu, ca in cazul formelor proprietatii comune propriu-zise. [A.G. Uluitu in Noul Cod civil. Note. Corelatii. Explicatii, Editura C.H. Beck, Bucuresti 2011, p. 236]
Din continutul art. 687 C. civ., reiese faptul ca ceea ce se exercita in mod succesiv este doar atributul folosintei (ius fruendi) nu si celelalte prerogative ale dreptului de proprietate periodica; posesia, ca element de drept, si dispozitia in legatura cu intregul bun se execita in concomitent si impreuna de catre toti coproprietarii. [I. Adam, Drept civil, Teoria generala a drepturilor reale, Editura C.H. Beck, Bucuresti 2013, p. 414]