Art. 699. Efectele incetarii superficiei prin expirarea termenului

(1) In cazul prevazut la art. 698 lit. a), in absenta unei stipulatii contrare, proprietarul terenului dobandeste dreptul de proprietate asupra constructiei edificate de superficiar prin accesiune, cu obligatia de a plati valoarea de circulatie a acesteia de la data expirarii termenului.

(2) Cand constructia nu exista in momentul constituirii dreptului de superficie, iar valoarea acesteia este egala sau mai mare decat aceea a terenului, proprietarul terenului poate cere obligarea constructorului sa cumpere terenul la valoarea de circulatie pe care acesta ar fi avut-o daca nu ar fi existat constructia. Constructorul poate refuza sa cumpere terenul daca ridica, pe cheltuiala sa, constructia cladita pe teren si repune terenul in situatia anterioara.

(3) In absenta unei intelegeri contrare incheiate cu proprietarul terenului, dezmembramintele consimtite de superficiar se sting in momentul incetarii dreptului de superficie. Ipotecile care greveaza dreptul de superficie se stramuta de drept asupra sumei primite de la proprietarul terenului in cazul prevazut la alin. (1), se extind de drept asupra terenului in cazul prevazut la alin. (2) teza I sau se stramuta de drept asupra materialelor in cazul prevazut la alin. (2) teza a II-a.

(4) Ipotecile constituite cu privire la teren pe durata existentei superficiei nu se extind cu privire la intregul imobil in momentul incetarii dreptului de superficie in cazul prevazut la alin. (1). Ele se stramuta de drept asupra sumei de bani primite de proprietarul terenului in cazul prevazut la alin. (2) teza I sau se extind de drept cu privire la intregul teren in cazul prevazut la alin. (2) teza a II-a.

Pe perioada existentei dreptului de superficie mecanismul accesiunii este suspendat, proprietarul terenului fiind impiedicat sa-si extinda dreptul de proprietate si asupra constructiei, plantatiei sau lucrarii autonome cu caracter durabil edificate pe imobilul sau.
Prezumtia instituita de art. 579 alin. (1) C. civ., potrivit careia toate lucrarile sunt proprietatea titularului dreptului de proprietate al terenului pe care acestea au fost realizate, este una relativa, iuris tentum, aceasta putand fi combatuta prin proba contrara, atunci cand s-a constituit un drept de superficie.
In acest context, la expirarea termenului, proprietarul terenului dobandeste dreptul de proprietate asupra constructiei edificate de superficiar prin accesiune, cu obligatia de a plati valoarea de circulatie a acesteia la acea data [art. 698 alin. (1) C civ.]. Norma este una supletiva, aplicandu-se doar daca partile nu au dispus altfel, fie in actul de constituire, fie printr-o conventie ulterioara.
Nu trebuie sa facem confuzia si sa aplicam regulile instituite in materie de accesiune imobiliara artificila prevazute de art. 581 si urm. C. civ. Proprietarul terenului nu mai are posibilitatea de a mai alege, el dobandestedreptul de proprietate asupra constructiei prin accesiune si este obligat sa plateasca despagubiri, constand in contravaloarea constructiei, pe temeiul imbogatirii fara juste cauza. [I. Adam, Drept civil, Teoria generala a drepturilor reale, Editura C.H. Beck, Bucuresti 2013, p. 481-482]