(1) Liberalitatea este actul juridic prin care o persoana dispune cu titlu gratuit de bunurile sale, in tot sau in parte, in favoarea unei alte persoane.
(2) Nu se pot face liberalitati decat prin donatie sau prin legat cuprins in testament.
Nu intra in sfera contractelor, deci nici in aceea a ziselor cvasi-libertati, cadourile curente sau pomenile obisnuite. Ele nu sunt acte juridice (…)A da de pomana e un fapt curent, indiferent ca e vorba de cersetori sau de pomenirea mortilor. Acestea sunt acte nejuridice, ele fiind lipsite de o cauza juridica, chiar daca presupun despuierea de unele valori. Nu caracterul simbolic al acestor valori frustreaza operatiunea de efecte juridice, ci lipsa intentiei juridice liberale. Dam de pomana deoarece suntem animati de mila, frica, scarba, speranta ori din piosenie, de regret sau pentru ca iubim umanitatea, fara insa sa intentionam de a o angaja juridic in favoarea noastra. [P. Vasilescu, Drept civil. Obligatii, Editura Hamangiu 2012, p. 269]
In raporturile dintre client si cel care primeste, bacsisul se poate asemana cu darul manual, deoarece presupune intotdeauna remiterea unui bun. Spre deosebire de darul manual, insa, bacsisul consta intotdeauna in bani, in mici sume, care de cele mai multe ori sunt simbolice. Asemanarea mai rezida si in aceea ca ambele operatiuni presupun o anumita atitudine subiectiva: de a face placere. Insa, in timp ce la darul manual avem de-a face cu un animus donandi propriu-zis, la bacsis nu suntem decat in prezenta intentiei clientului de a crea un anumit confort psihic celuilalt, aratandu-i ca si munca lui conteaza. Bacsisul se aseamana si cu liberalitatea remuneratorie, dar la nivel de prestatie exista deosebirea ca prin bacsis nu se rasplateste material un serviciu facut, ci doar se completeaza veniturile celui care ii primeste. Desi seamana cu o liberalitate, bacsisul nu credem ca poate fi de plano considerat intotdeauna un act juridic. Bacsisul e liberalitate de facto. Bacsisul nu e un act juridic, deoarece marinimia clientului nu poate fi asimilata unui animus donandi efectiv juridic. Prin urmare, el nu produce efecte juridice, iar repetitiunea lui e exclusa, la fel ca in cazul cadourilor si al pomenii. [P. Vasilescu, Drept civil. Obligatii, Editura Hamangiu 2012, p. 269-270]
Potrivit art.984 alin.1, Cod civil, liberalitatea este actul juridic prin care o persoană dispune cu titlu gratuit de bunurile sale, în tot sau în parte, în favoarea unei alte persoane, ori, în cauza dedusă judecăţii, având în vedere actele şi probele existente la dosar, se constată că donatorul nu este proprietarul terenului donat.
Aşa cum s-a arătat, din cuprinsul înscrisurilor existente la dosar şi declaraţiile martorilor audiaţi, rezultă faptul că terenul donat, este proprietatea reclamanţilor, părinţii pârâtului.
În consecinţă, având în vedere faptul că pârâtul a donat pârâtei, soţia acestuia, un teren al cărui proprietar este tatăl său, se apreciază că în aceste condiţii, actul juridic încheiat, este afectat de motivul de motivul de nulitate absolută, ce se referă la nevalabilitatea obiectului actului juridic civil, nulitatea fiind acea sancţiune de drept civil, care lipseşte actul juridic de efectele contrarii normelor juridice edictate pentru încheierea sa valabilă. [Judecatoria Novaci, Sentința civilă nr. 211/2015, portal.just.ro]