(1) Incercarea de a determina sau determinarea unei persoane, indiferent de calitatea acesteia, prin corupere, prin constrangere ori prin alta fapta cu efect vadit intimidant, savarsita asupra sa ori asupra unui membru de familie al acesteia, sa nu sesizeze organele de urmarire penala, sa nu dea declaratii, sa isi retraga declaratiile, sa dea declaratii mincinoase ori sa nu prezinte probe, intr-o cauza penala, civila sau in orice alta procedura judiciara, se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 5 ani. Daca actul de intimidare sau corupere constituie prin el insusi o infractiune, se aplica regulile privind concursul de infractiuni.
(2) Nu constituie infractiune intelegerea patrimoniala dintre infractor si persoana vatamata, intervenita in cazul infractiunilor pentru care actiunea penala se pune in miscare la plangere prealabila sau pentru care intervine impacarea.
Nu poate fi subiect activ al acestei infractiuni un organ de cercetare penala, un procuror sau judecator, daca este vorba de o cauza penala, iar actiunile se realizeaza prin intrebuintarea prin promisiuni, amenintari, violente, pentru a determina o persoana urmarita sau judecata sa dea ori sa nu dea declaratii, sa dea declaratii mincinoase ori sa isi retraga declaratiile, intrucat fapta intruneste elementele constitutive ale infractiunii de cercetare abuziva, prevazuta de art. 280 C. pen., aceasta din urma incriminare avand caracter special fata de influentarea declaratiilor. Daca actiunea de determinare prin amenintare, violenta sau intimidare de realizeaza intr-o cauza civila sau in orice alta procedura judiciara, in scopul aratat de art. 280 C. pen. , ce reglementeaza cercetarea abuziva, fapta nu va fi incadrata in acest text de lege, ci va constitui infractiunea de influentarea a declaratiilor, daca se vor realiza in toate celelalte cerinte esentiale prevazute de norma penala. [M. Oprea, Infractiuni contra infaptuirii justitiei, Editura Universul Juridic, Bucuresti 2015, p. 129]
În literatura juridică s-a arătat că, sub aspectul laturii obiective a infracţiunii, infracţiunea de influenţarea declaraţiilor presupune fie o acţiune de încercare de determinare, fie o acţiune de determinare (acţiune ce caracterizează instigarea, incriminată distinct), realizată prin corupere, prin constrângere ori prin altă faptă cu efect vădit intimidant; încercarea de determinare sau determinarea prin constrângere se poate realiza atât prin constrângere fizică, cât şi prin constrângere morală; încercarea de determinare sau determinarea prin „altă faptă cu efect vădit intimidant” se poate realiza fie printr-o faptă penală (situaţie în care există un concurs de infracţiuni) fie printr-o faptă neprevăzută de legea penală, de exemplu prin gesturi, semne sau atitudini cu efect vădit intimidant asupra persoanei (v. Adina Vlăşceanu, Alina Barbu – „Noul Cod penal”, Editura Hamangiu, 2014, pag.605-606).[Curtea de Apel Constanța, Decizia penală nr. 1301/15 decembrie 2016, portal.just.ro]
Situatia premisa in cazul incercarii de a determina sau determinarea unei persoane sa nu sesizeze organele de urmarire penala consta in existenta unei fapte prevazute de legea penala. Per a contrario, fapta nu este tipica in cazul in care faptuitorul incearca sa determine o persoana sa nu formuleze o cerere de chemare in judecata in fata instantei civile (spre exemplu, incercarea de a determina o persoana sa nu formuleze o actiune in revendicare). In cazul incercarii de a determina sau determinarea unei persoane sa nu dea declaratii, sa isi retraga declaratiile, sa dea declaratii mincinoase ori sa nu prezinte probe situatia premisa consta in existenta unei cauze penale, civile sau oricarei alte proceduri judiciare (spre exemplu, incercarea de a determina un martor sa faca declaratii neconforme cu realitatea). Fapta nu este tipica in cazul in care priveste proceduri desfasurate in fata institutiilor care nu fac parte din sistemul judiciar, conform Legii nr. 304/2004. [M. Udroiu, V. Constantinescu, Noul Cod penal. Codul penal anterior: prezentare comparativa, observatii, ghid de aplicare, legea penala mai favorabila, Editura Hamangiu, 2014, p. 364-365]
În reglementarea infracțiunii de influențarea declarațiilor în cuprinsul dispozițiilor art. 272 alin. 1 C. p. legiuitorul a considerat îndeplinită cerința specială a acestei infracțiuni numai în cazul în care fapta (dacă nu este nici una de corupere și nici una de constrângere) are un caracter vădit intimidant. S-a dorit, prin această reglementare, evitarea situațiilor în care o persoană ar putea reclama o acțiune de intimidare deși aceasta nu ar atinge gradul de intensitate pentru a justifica o intervenție a legii penale.
Infracțiunea de influențare a declarațiilor se poate săvârși doar cu intenție directă. Concluzia se impune față de formularea textului care nu permite o altă interpretare, întrucât dacă am considera că fapta s-ar putea săvârși și cu intenție indirectă (așa cum e definită la art. 16 (3) lit. b) C. P), ar însemna să acceptăm faptul că inculpatul ar putea să nu urmărească rezultatul faptei sale, pe care îl prevede, ci doar să accepte posibilitatea producerii lui, variantă care însă nu poate fi primită, din prisma textului analizat. [Judecătoria Constanța, Sentința penală nr.487 din 21 aprilie 2016, www.rolii.ro]
Elementul care diferenţiază infracțiunea de influențare a declarațiilor (art. 272 Cp) de infracțiunea de răzbunare pentru ajutorul dat justiţiei (art. 274 Cp) este momentul in care are loc acţiunea inculpatului in raport de activitatea persoanei vătămate in cauza respectiva: în cazul influenţării declaraţiilor, acţiunea de intimidare trebuie sa intervină anterior audierii persoanei respective, în timp ce în cazul răzbunării pentru ajutorul dat justiţiei, acţiunea inculpatului intervine după ce declaraţiile au fost deja date. Cu toate acestea, este posibil ca acţiunea de intimidare sa intervină după acest moment, iar fapta sa fie încadrată în textul art. 272 Cp daca scopul vizat este ca persoana audiata să îşi retragă declaraţiile, element alternativ prevăzut în conţinutul constitutiv al infracţiunii de influenţare a declaraţiilor. Intr-o astfel de situaţie, elementul de diferenţiere dintre cele doua infracţiuni este dat de scopul avut in vedere de inculpat: pentru a influenta declaraţiile persoanei audiate sau pentru a se răzbuna pentru declaraţiile date. [Curtea de Apel Bucureşti – Secția a II-a Penală, Decizia nr. 672/A / 15 aprilie 2016, portal.just.ro]
Fapta inculpatului de a pătrunde fără drept şi fără acordul persoanei vătămate în camera de cămin unde aceasta locuia, având în mână un cuţit de bucătărie, iar la mijloc două pistoale din plastic şi de a o ameninţa, cerându-i să-şi retragă plângerea depusă la poliţie, după care a lovit-o pe aceasta cu palma în zona feţei, a trântit-o la pământ şi i-a pus cuţitul în zona gâtului, ameninţând-o cu moartea, apoi a zgâriat-o cu cuţitul în zona gâtului şi a mâinilor, cauzându-i leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare un număr de trei-patru zile de îngrijiri medicale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunilor de violare de domiciliu, prev. de art. 224 alin. 1 şi 2 Cod penal şi ale infracţiunii de influenţarea declaraţiilor prev. de art. 272 alin. 1 Cod penal.
Astfel, se constată că prin actele de violenţă şi de ameninţare exercitate asupra persoanei vătămate, inculpatul a încercat să o determine pe aceasta să îşi retragă declaraţiile date la poliţie în legătură cu faptele sesizate de aceasta, iar nu pur şi simplu în scopul de a se răzbuna pentru plângerile formulate, fiind realizat un şantaj, însă dat fiind scopul specific, infracţiunea a fost incriminată de legea penală nouă, ca infracţiune de sine stătătoare împotriva înfăptuirii justiţiei. [Curtea de Apel București, Secția a II-A Penală, Decizia nr. 811/A din data de 02.06.2015, portal.just.ro]
Fapta inculpatului, care la data de 20.02.2015, în intervalul 01,22 – 11,31, după ce persoana vătămată a intrat în conflict cu martorul, clientul căruia îi prestase servicii sexuale contra cost, a determinat-o pe aceasta, prin constrângere psihică, amenințând-o, în repetate rânduri cu repercusiuni, să declare, în mod mincinos, organelor de poliție că a fost sechestrată”, „jefuită” și „violată” de către martorul, trimițându-i mai multe mesaje de amenințare, cu bătaia, cu pierderea copiilor, amenințând-o, că o bagă în urgență și că acasă nu mai are ce căuta, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de influențarea declarațiilor, prevăzute de art. 272 alin. 1 C.p. [Judecătoria Sectorului 1 București, Sentința penală nr. 709/2015, www.rolii.ro]
Fapta inculpatului BMN, care în data de 30.12.2014, știind de procesul penal în care inculpatul LA era cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal, prin corupere concretizată în cumpărarea unui bilet de avion, asigurarea cazării în Oradea și promisiunea unei sume de bani persoanei vătămate BIC, l-a determinat pe acesta să-și schimbe declarațiile și să dea declarații mincinoase în dosarul penal privind pe LA, ajutându-l astfel pe acesta cu scopul de a îngreuna cercetările în cauză și tragerea la răspundere penală a inculpatului, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de influențarea declarațiilor prevăzută și pedepsită de art. 272 alin. 1 C. penal. [Judecătoria Oradea, Sentința penală nr. 705/2015, www.rolii.ro]