Comisia Europeană reclamă tratatele bilaterale de investiții intra-UE

19 iunie 2015 Business UE

Comisia Europeană a inițiat în data de 18 iunie 2015 proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva a cinci state membre, printre care și România, solicitându-le să denunțe tratatele bilaterale de investiții pe care le-au încheiat între ele („TBI intra-UE”).

TBI sunt acorduri care stabilesc clauzele și condițiile aplicabile investițiilor private realizate de cetățeni și întreprinderi dintr-un stat într-un alt stat. TBI intra-UE sunt acorduri care există între state membre ale UE.
Multe dintre aceste TBI intra-UE au fost semnate în anii 1990, înainte ca UE să se extindă în 2004, 2007 și 2013. Ele au fost încheiate în principal între state care erau deja membre ale UE și țările care, după aderare, aveau să fie desemnate drept „UE 13”. Tratatele în cauză urmăreau să ofere asigurări întreprinzătorilor dornici să investească în viitoarele state membre din grupul „UE 13”, într-o perioadă în care era posibil ca investitorii privați să dea dovadă de o precauție excesivă față de astfel de investiții, uneori din motive de ordin politic ori istoric. Drept urmare, aceste TBI au urmărit să îmbunătățească nivelul protecției oferite investitorilor, prevăzând, de exemplu, plata unor compensații în caz de expropriere și stabilind proceduri de arbitraj pentru soluționarea litigiilor în materie de investiții.

Citeste mai mult  Noi norme de procedură în fața Tribunalului UE

După extinderea Uniunii, astfel de asigurări „suplimentare” nu ar mai trebui să fie necesare, întrucât toate statele membre sunt supuse acelorași norme pe piața unică a UE, inclusiv normelor privind investițiile transfrontaliere (îndeosebi libertatea de stabilire și libera circulație a capitalurilor). De asemenea, datorită normelor Uniunii Europene, toți investitorii din UE beneficiază de aceeași protecție (de exemplu, în materie de nediscriminare pe motiv de cetățenie sau naționalitate). În schimb, TBI intra-UE acordă drepturi, la nivel bilateral, doar investitorilor din anumite state membre: în conformitate cu jurisprudența constantă a Curții de Justiție a Uniunii Europene, o astfel de discriminare pe motiv de cetățenie sau naționalitate nu este compatibilă cu legislația UE.

Având în vedere toate motivele enumerate mai sus, Comisia a decis să solicite unui număr de cinci state membre (Austria, Țările de Jos, România, Slovacia și Suedia) să denunțe TBI intra-UE pe care le-au încheiat. Scrisorile de punere în întârziere trimise de Comisie au urmat unor schimburi anterioare cu statele membre în cauză. Această problematică nu reprezintă o noutate, iar Comisia le-a atras deja atenția tuturor statelor membre, în mod constant și ani la rând, asupra incompatibilității respectivelor TBI intra-UE cu legislația UE. Majoritatea statelor membre nu au luat însă nicio măsură, drept pentru care Comisia inițiază acum prima etapă a procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva a cinci state membre.

Citeste mai mult  România, primul loc în UE la capitolul accidente rutiere mortale în 2017

Problema legată de TBI nu este doar de ordin teoretic, ci are consecințe cât se poate de concrete. De exemplu, o recentă procedură de arbitraj întemeiată pe un TBI intra-UE a condus la obținerea unui rezultat pe care Comisia îl consideră incompatibil cu legislația UE, întrucât hotărârea arbitrală în cauză constituie un ajutor de stat ilegal (Tribunalul arbitral a obligat România, în cauza Micula, să plătească despăgubiri unui investitor suedez, făcând abstracție de poziția Comisiei conform căreia o astfel de hotărâre ar încălca normele UE privind ajutoarele de stat). Această situație poate crea incertitudine juridică pentru investitorii transfrontalieri, într-un context în care prioritatea absolută a UE este de a promova un mediu propice investițiilor.

Cuvinte cheie: > > >