Group 1

Complicitate la infracțiunea de exercitare fără drept a profesiei de avocat. Condițiile laturii subiective a infracțiunii

10 decembrie 2015 Drept Penal Jurisprudenta

Împrejurarea că după emiterea împuternicirii avocaţiale, care atesta în mod nereal calitatea de avocat a unei persoane, inculpata a socotit că nu se va produce rezultatul faptelor sale, respectiv, că acea persoană nu va putea exercita activităţile specifice avocatului, chiar dacă i-a emis împuternicirea avocaţială, pe motiv că acesta avea nevoie de legitimaţie nu este de natură să înlăture caracterul penal al faptelor sale, în condiţiile în care inculpata ştia că avocatul se legitimează şi prin împuternicirea avocaţială, nu numai nu prin legitimaţia de serviciu.

”Pentru existenţa infracţiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată şi de complicitate la exercitarea fără drept a unei profesii sau activităţi, sub aspectul laturii subiective, este necesar să se facă dovada că inculpata a acţionat cu voinţa de a falsifica împuternicirea avocaţială, în vederea folosirii acestui înscris, având reprezentarea că prin încredinţarea acestuia se vor produce consecinţe juridice.

În concret, inculpata a întocmit împuternicirea avocaţială din 16 iunie 2014, atestând, în mod nereal, calitatea de avocat a inculpatului V.F.C., în realitate expert contabil, precum şi împrejurarea neadevărată că acesta era împuternicit de către clientul U.l.C. să exercite în faţa organelor de cercetare penală din cadrul I.P.J. Cluj – S.I.F. activităţile de „Redactare şi semnare acte. Asistenţă juridică şi reprezentare” în baza contractului de asistenţă juridică nr. …, în realitate neexistând un astfel de contract, înscris ce a fost încredinţat spre folosire inculpatului V.F.C. şi folosit de acesta pentru producerea consecinţelor juridice şi, în acest fel, l-a ajutat pe inculpatul V.F.C. să exercite nelegal drepturi procesuale specifice recunoscute de lege avocatului cu ocazia audierii în calitate de martor a numitului U.l.C. de către organele de cercetare penală din cadrul I.P.J. Cluj.

Citeste mai mult  Sancțiunea nerespectării termenelor judecătoreşti

În urma propriului examen, instanţa de control judiciar reţine că inculpata a acţionat cu forma de vinovăţie cerută de lege, respectiv cu intenţie directă, având reprezentarea că prin acţiunile sale se vor produce consecinţele juridice ce decurg din prezentarea unei împuterniciri avocaţiale false şi urmărind producerea acestui rezultat prin comiterea infracţiunilor în ce priveşte apărarea inculpatei sub acest aspect, care nu a negat existenţa faptelor în modalitatea faptică reţinută de prima instanţă, dar a susţinut că nu Ie-a săvârşit cu vinovăţia prevăzută de lege, ci sub imperiul constrângerii morale, instanţa de control judiciar reţine netemeinicia acestei poziţii, având în vedere că susţinerile inculpatei nu au suport în materialul probator.

Împrejurarea că inculpata a socotit că, după emiterea împuternicirii avocaţiale, care atesta în mod nereal calitatea de avocat a inculpatului V.F.C., acesta din urmă nu va putea exercita activităţile specifice avocatului în baza acesteia, pe motiv că avea nevoie de legitimaţie, nu este de natură să înlăture caracterul penal al faptelor sale, în condiţiile în care inculpata ştia că acest act făcea dovada calităţii de avocat faţă de terţi şi avea aparenţa de legalitate prin îndeplinirea condiţiilor de formă cerute de lege, fiind de natură să producă consecinţe juridice, prin asigurarea unei false legitimări procesuale.

Citeste mai mult  Ordonanță președințială. Suspendarea executării obligației de plată a ratelor rezultând din contractul de credit ipotecar

De altfel, pregătirea profesională şi funcţia de avocat a inculpatei prezumă faptul că inculpata avea cunoştinţă de reglementările privind exercitarea profesiei de avocat, printre care şi dispoziţiile art. 126 din Hotărârea C.U.B.R. nr. 64/2011 privind adoptarea Statutul profesiei de avocat, conform cărora contractul de asistenţă juridică prevede, în mod expres, întinderea puterilor pe care clientul le conferă avocatului şi, în baza acestuia, avocatul se legitimează faţă de terţi prin împuternicirea avocaţială întocmită conform anexei nr. ll din actul normativ (ce reglementează conţinutul formularului împuternicirii avocaţiale) şi ale art. 44 alin. (2) din Legea nr. 51/1995, conform cărora, actele întocmite de avocat pentru legitimarea faţă de terţi a calităţii de reprezentant au forţa probantă deplină până la înscrierea în fals.” (ICCJ, Secția penală, Decizia nr. 299A/2015, www.scj.ro)

Cuvinte cheie: > >