Condițiile existenței infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată

5 august 2016 Drept Penal Jurisprudenta

”Conform art. 322 Cod Penal, ,,falsificarea unui înscris sub semnătură privată prin vreunul dintre modurile prevăzute în art. 320 sau art. 321, dacă făptuitorul folosește înscrisul falsificat ori îl încredințează altei persoane spre folosire, în vederea producerii unei consecințe juridice, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă,,.

Așa cum s-a reținut în practica judiciară pentru ca un înscris sub semnătură privată, falsificat să poată justifica răspunderea penală pentru săvârșirea unei infracțiuni de fals, este necesar ca acel înscris să prezinte anumite caracteristici.

Mai întâi, este necesar ca înscrisul să aibă valoare probatorie. Ceea ce legea ocrotește împotriva unei alterări sau unei falsificări nu este scrierea, semn fără valoare prin el însuși, și nici forma unui act, ci încrederea datorată scrierii și actului.

Orice fals în înscrisuri presupune alterarea sau falsificarea unui înscris, care poate da naștere, la persoanele cărora le va fi prezentat, unei convingeri contrare realității sau care, cu alte cuvinte, poate servi ca probă. În literatura de specialitate se admite, că obiectul material al infracțiunii de fals în înscrisuri poate consta și într-un înscris care, fără să fi fost întocmit într-un scop probator, este apt să servească drept probă.

Pentru existența infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată nu interesează nici natura scrierii asupra căreia poartă acțiunea interzisă de lege (manuscrisă, tipărită, dactilografiată, litografiată, sau imprimată în orice alt mod), nici materia pe care sunt imprimate literele (hârtie, pergament, pânză), nici procedeele tehnice de falsificare.

În al doilea rând, este necesar ca înscrisul falsificat să aibă semnificație juridică, sau, cu alte cuvinte, în raport cu conținutul său, să poată genera consecințe juridice. Au semnificație juridică numai acele înscrisuri – instrumente – care au fost întocmite pentru a crea, modifica sau a stinge un drept sau un raport juridic.

Infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată se săvârșește cu vinovăție sub forma intenției directe adică făptuitorul trebuie să își fi dat seama de natura și urmările faptei sale și să fi dorit producerea acestora.

Citeste mai mult  Plângere împotriva rezoluţiei ORC. Condițiile de repunere în termenul de formulare a plângerii

Infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată se consumă în momentul realizării acțiunii de denaturare a adevărului, de falsificare, folosire a înscrisului falsificat, în măsura în care această acțiune este de natură să producă consecințe juridice.

Sub aspectul elementului material al laturii obiective, instanța reține că infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată presupune o acțiune de falsificare a unui înscris sub semnătură privată. Falsificarea înscrisului sub semnătură privată trebuie să se realizeze prin unul dintre modurile arătate în art. 320 sau 321 Cod penal: contrafacerea scrierii ori a semnăturii; alterarea înscrisului în orice mod și atestarea la momentul întocmirii a unei/unor fapte necorespunzătoare adevărului, respectiv prin omisiunea de a insera o/unele dată/date sau împrejurări .

Contrafacerea scrierii ori a semnăturii înseamnă reproducerea prin imitare a conținutului unui înscris sub semnătură privată preexistent ori a semnăturii de pe un înscris sub semnătură privată sau plăsmuirea(fabricarea) în integralitate a unui înscris sub semnătură privată.

Alterarea constă în modificarea materială în orice mod a conținutului unui înscris sub semnătură privată ori a semnăturii de pe acesta, prin efectuarea unor adăugiri, înlocuiri sau ștersături de cifre, cuvinte sau fraze.

Săvârșirea faptei de falsificare a unui înscris sub semnătură privată nu poate fi concepută fără preexistența unei stări de fapt ori de drept pozitive ori negative, stare în detrimentul căreia se creează o probă falsă prin plăsmuirea sau alterarea unui înscris sub semnătură privată. Înscrisul sub semnătură privată fals ar fi inutil și inofensiv dacă folosirea lui nu ar crea, contrar adevărului, o probă împotriva unei stări de fapt sau de drept existente. Starea de fapt sau de drept preexistentă în privința căreia se urmărește alterarea adevărului prin falsificarea înscrisului sub semnătură privată constituie situația premisă.

Pentru a constitui obiectul material al falsului în înscrisuri sub semnătură privată, un înscris trebuie să îndeplinească patru cerințe esențiale: a) să emane de la o persoană particulară, condiție care este îndeplinită dacă înscrisul întocmit de o persoană privată este semnat și datat de aceasta b) să fie producător de consecințe juridice, adică să poată servi ca dovadă a conținutului său, chiar dacă nu a fost întocmit în acest scop c) să aibă putere probatorie, adică să fie susceptibil de a proba faptul în dovedirea căruia este invocat d) să aibă semnificație juridică.

Citeste mai mult  Împăcarea părților în procesul penal

Eficiența juridică a clauzei falsificate trebuie examinată în raport cu destinația actului.

În privința infracțiunii vizate de art. 322 Cod penal, instanța reține că aceasta există numai dacă, după falsificarea înscrisului sub semnătură privată, autorul falsului folosește el însuși înscrisul falsificat ori îl încredințează altei persoane, dar cu finalitatea de a-l folosi. Dacă înscrisul falsificat este folosit de către autorul falsului, uzul de fals este absorbit în conținutul infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată și nu se va putea reține ca infracțiune distinctă de uz de fals.

Urmarea imediată constă în crearea unei stări de pericol pentru relațiile sociale ocrotite (încrederea publică în valoarea probantă a înscrisurilor sub semnătură privată) decurgând din producerea efectivă a unui înscris sub semnătură privată cu aparența de înscris adevărat, care a fost folosit ori dat spre folosință. În cazul acestei infracțiuni, actul poate fi prezentat unei autorități sau unui particular, poate fi depus la o autoritate și poate fi invocat în fața acesteia.

Instanța reține că nu este necesar ca înscrisul să fi fost folosit potrivit destinației juridice, fiind suficient ca utilizarea lui să fie aptă a produce consecințe juridice, chiar și altele decât cele avute în vedere inițial de autorul înscrisului.

În cauză instanța reține ,pentru motive ce vor fi arătate în continuare, că utilizarea înscrisurilor de către inculpați nu erau apte să producă consecințe juridice deși acestea au fost formulate în numele persoanei vătămate NEM și s-a menționat că sunt formulate prin SCC C__ fiind semnate de reprezentantul acesteia inculpatul I G-D și stampilate și precum și de către persoana autorizată, inculpatul ASI, fără a avea o procură, în acest sens, faptă ce întrunește conținutul elementului material al infracțiunii de fals material în înscrisuri sub semnătură privată, în varianta de atestare a unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului din moment ce prin dispozițiile Ordinului nr. 700/2014, privind aprobarea Regulamentului de avizare, recepție și înscriere în evidențele de cadastru și carte funciară, este stabilit stabilesc că pentru efectuarea unor modificări privind suprafața și/sau limitei/limitelor imobilului, așa cum este cazul și în speță cu privire la terenul cu care figurează înregistrat în cartea funciară partea vătămată, este nevoie de întocmirea unei documentații cadastrale care trebuie să respecte prevederile art. 104 și 106 din respectivul act normativ, printre condițiile cerute fiind și aceea a depunerii cererii de recepție și înscriere, care potrivit dispozițiilor art. 28 alin.7 din Legea nr. 7/996 poate fi făcută doar de către mandatarul general al celui îndrituit sau de oricare dintre titularii aceluiași drept.

Citeste mai mult  Infracțiunea de șantaj absoarbe infracțiunile de lovire sau alte violențe și amenințare, dar nu și infracțiunile de vătămare corporală și lipsire de libertate în mod ilegal

Cum în cauză actele falsificate întocmite de către cei 2 inculpați nu aveau la bază o procură din partea titularului drepturului de proprietate, deși în cuprinsul lor se menționează că acționează în calitate de mandatari, având în vedere dispozițile mai sus menționate este fără dubiu că acestea nu aveau cum să producă consecințe juridice iara o atare cerere să fie admisă de către reprezentanții O C.P.I.

De altfel, acesta a și fost motivul respingerii celei de-a doa cererii de recepție și înscriere semnată de către inculpați, de către reprezentanții OCPI GORJ prin Încheierea 1574 din 30.01.2015 și menținută prin Încheierea de carte funciară nr. 5524 din data din 05.02.2015, dată de Registratorul-șef din cadrul B.C.P.I. Târgu Jiu, în dosar nr. 5524/ 05.02.2015.

Imposibilitatea obiectivă de producere a oricăror consecințe juridice cu este cazul și în speță conduce la lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, sub aspectul laturii obiective.

Față de cele de mai sus, instanța în baza dispozițiilor art. 396 alin.1 și 5 și ale art. 17 alin.2, raportat la art. 16 alin.1 lit.b Cod procedură penală, va achită pe inculpați  pentru săvârșirea unei infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată (trei acte materiale) prevăzută și sancționată de dispozițiile art.322, Cod Penal, cu aplicarea art.35 alin.1 Cod penal.”(Judecătoria Novaci, Sentința penală nr. 228 din 21 iunie 2016, www.rolii.ro)

Cuvinte cheie: >