Prin sentința penală nr. 40 din 21 martie 2017, Tribunalul Teleorman a dispus achitarea inculpatului trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de fals informatic reținând că fapta inculpatului care a creat o pagină de facebook, purtând în mod ilegal, numele și sigla părții civile, într-un context negativ pe care a postat ulterior texte denigratoare la adresa părții civile, care au avut drept consecință inducerea neîncrederii opiniei publice cu privire la activitatea societății – parte civilă, nu este prevăzută de legea penală.
Extras din considerentele sentinței:
”În cuprinsul rechizitoriului se reține, că fapta inculpatului PRI, care la data de 05 martie 2013, a creat o pagină de facebook, purtând în mod ilegal, numele și sigla S.C. I_ S.R.L., într-un context negativ:https://www.facebook.___-mare țeapă/ x, pe care a postat ulterior texte denigratoare la adresa părții civile, care au avut drept consecință inducerea neîncrederii opiniei publice cu privire la activitatea societății, constituie infracțiunea de fals informatic prev. de art. 325 Cod penal, pedepsită cu închisoare de la 1 (unu) an la 5 (cinci) ani.
Din probatoriul administrat în cauză, tribunalul reține că situația de fapt reținută prin rechizitoriu este, în mare parte, conformă realității, fiind, de altfel, recunoscută, în mod circumstanțiat, și de inculpat.
Astfel, se reține că în luna martie sau aprilie 2012, încercând să găsească un loc de muncă în Marea Britanie, a apelat la serviciile părții civile S.C. I__ S.R.L., care avea ca obiect de activitate și intermedierea unor contracte de muncă în diverse state, printre care și Marea Britanie. Astfel, și-a depus CV-ul la această societate și documentele de identitate, încheind la data de 09.07.2012 un contract de mediere (nr. 905) cu aceasta și plătind o taxă, respectiv contravaloarea în lei a sumei de 800 lire (4.688 lei), pentru ca această societate să îndeplinească anumite formalități, în vederea obținerii șederii sale legale în Marea Britanie, cu obligația firmei de a-i procura un loc de muncă în termen de trei luni de zile. În situația contrară, firma avea obligația restituirii taxei achitate.
Întrucât termenul de trei luni prevăzut în contractul de mediere expirase, iar firma nu și-a îndeplinit obligația asumată prin acel contract, inculpatul a făcut demersuri în vederea recuperării taxei plătite, de mai multe ori, însă a fost refuzat, reprezentantul societății motivând că la rândul lor, au fost induși în eroare de o altă societate cu sediul în Marea Britanie.
Având în vedere că partea civilă a refuzat restituirea sumei achitate, inculpatul a promovat acțiune în acest sens, aceasta fiind înregistrată pe rolul Judecătoriei Sector 2 București la data de 28.05.2013, sub nr. xxxxx/300/2013. Așa cum rezultă din considerentele sentinței civile nr. 14.259 din 18.09.2013 a Judecătoriei Sector 2 București, partea civilă a achitat suma datorată inculpatului în baza convenției încheiate în cursul judecății cauzei menționate, la data de 30.07.2013, fiind obligată prin sentință să plătească inculpatului dobânda legală aferentă acestei sume, pentru perioada 10.04.xxxxxxxxxxxxxxx13.
În aceste împrejurări, la data de 05 martie 2013, inculpatul PRI a creat pagina de facebook, https://www. facebook.___-mare-țeapă/x, pagină pe care, la data de 03 aprilie 2013, acesta a postat un text în cuprinsul căruia a descris experiența sa în raporturile cu partea civilă, relatând împrejurările în care a intrat în contact cu reprezentanții acesteia, condițiile încheierii contactului de mediere cu această societate, termenii în care s-a derulat contractul, faptul că partea civilă nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale și modul în care și-a recuperat banii plătiți acestei societăți.
Ulterior, inculpatul a postat diverse comentarii negative la adresa părții civile și a reprezentanților acesteia atât pe pagina creată de acesta cât și pe pagina oficială a societății.
La data de 04 noiembrie 2013, inculpatul a promovat pagina de facebook https://www. facebook.____-mare-țeapă/x, pe pagina de facebook a firmei pe care o administrează, respectiv „T F” SRL: https://www. facebook.____, cu comentarii negative la adresa părții civile.
Având în vedere situația de fapt expusă, tribunalul apreciază că fapta inculpatului, pentru care s-a dispus trimiterea în judecată, nu întrunește condiția de existență a unei infracțiuni, respectiv trăsătura esențială a prevederii acesteia de către legea penală (tipicitatea), în absența căreia este inutil analiza celorlalte două (antijuridicitatea și imputabilitatea).
Se apreciază astfel, pornind de la definiția infracțiunii de fals informatic cuprinsă în art. 325 Cod penal, care prevede că, fapta de a introduce, modifica sau șterge, fără drept, date informatice ori de a restricționa, fără drept, accesul la aceste date, rezultând date necorespunzătoare adevărului, în scopul de a fi utilizate în vederea producerii unei consecințe juridice, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani.
Din descrierea faptei în rechizitoriu se deduce că inculpatului i se impută faptul că a săvârșit infracțiunea de fals informatic în modalitatea introducerii de date informatice, reținându-se în sarcina sa că a creat o pagină de facebook, purtând în mod ilegal, numele și sigla părții civile, într-un context negativ, pe care a postat ulterior texte denigratoare la adresa acesteia, care au avut drept consecință inducerea neîncrederii opiniei publice cu privire la activitatea societății.
Este evident că inculpatul a creat pe rețeaua de socializare facebook, o pagină pe care menționa denumirea părții civile, alături de sintagma „o mare țeapă”, introducând astfel date informatice într-un sistem informatic, însă introducerea acestor date nu s-a făcut fără drept. Pentru crearea paginii de facebook în cauză inculpatul s-a folosit de propriul sistem informatic (laptop) iar crearea acestei pagini nu s-a făcut în mod nelegal, folosind o identitate falsă sau alte procedee de inducere în eroare a utilizatorilor.
Faptul că inculpatul a inserat numele societății parte civilă pe pagina de facebook, urmat de sintagma „o mare țeapă”, a alăturat acestora și sigla societății (la acea dată neînregistrată oficial) și o pictogramă ce simboliza un semn de circulație cu semnificația „interzis”, nu poate conduce la concluzia că acesta a intenționat inducerea în eroare a utilizatorilor rețelei de socializare, ci la aceea că acesta a dorit să expună public experiența negativă pe care a avut-o în relația cu această societate.
De altfel, așa cum rezultă din print-screen-urile după postările efectuate de inculpat pe pagina de facebook menționată anterior, pe pagina de facebook a părții civile precum și pe pagina de facebook a „T F” SRL, acesta nu și-a ascuns niciodată identitatea, folosindu-se, de regulă, de contul personal de facebook.
Pentru existența elementului material al infracțiunii de fals informatic, în oricare dintre acțiunile prevăzute de textul de lege incriminator, se impune constatarea existenței a două cerințe esențiale: aceste acțiuni să fie efectuate fără drept și să aibă ca rezultat date informatice necorespunzătoare adevărului.
Așa cum s-a reținut și anterior, introducerea datelor informatice de către inculpat, prin crearea paginii de facebook și efectuarea de postări pe aceasta sau pe alte pagini, din contul personal nu s-a făcut fără drept, rețeaua de socializare fiind publică, iar inculpatul nu s-a folosit de o identitate falsă.
În cauză, se apreciază că nici cerința esențială, impusă de textul de lege, ce se referă la rezultatul acțiunilor incriminate în art. 325 Cod penal, în sensul că acestea trebuie să aibă ca rezultat date informatice necorespunzătoare adevărului, nu este îndeplinită. Nici rechizitoriul nu face referire la acest aspect și nu menționează care sunt datele necorespunzătoare adevărului care au rezultat din activitatea inculpatului.
Este adevărat că postările efectuate de inculpat conțin comentarii negative, denigratoare la adresa părții civile, însă nu se poate susține că aceste date nu sunt corespunzătoare adevărului, câtă vreme din probele administrate în cauză rezultă că inculpatul a încheiat un contract cu partea civilă, care nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale în raporturile cu inculpatul, motiv pentru care a fost necesar ca acesta să apeleze la justiție.
Nici condiția scopului prevăzută de textul incriminator, ca datele să fie create pentru a fi utilizate în vederea producerii unei consecințe juridice nu se regăsește în activitatea inculpatului, scopul creării acelei pagini de facebook și a postărilor efectuate, cu trimitere la relațiile inculpatului cu societatea parte civilă și la activitatea acesteia, fiind acela de a împărtăși și altor persoane experiența inculpatului în vederea evitării unor experiențe negative.
Faptul că partea civilă apreciază ca fiind denigratoare postările și comentariile pe facebook făcute de inculpat și că acestea au avut consecințe negative asupra activității sale, nu are relevanță asupra existenței infracțiunii de fals informatic în cauză, chiar și în condițiile în care aceste împrejurări ar fi dovedite, aceasta putându-și valorifica pretențiile sub acest aspect într-un eventual litigiu civil.”
Hotărârea poate fi consultată integral pe www.rolii.ro
Cuvinte cheie: achitare > facebook > fals informatic
