Conducerea unui autovehicul sub influența băuturilor alcoolice. (Ne)legalitatea prelevării unei singure mostre de sânge

21 aprilie 2016 Drept Penal Jurisprudenta

”Potrivit dispozițiilor art. 190 alin. (8) C.proc.pen sub titlul Examinarea fizică, în cazul conducerii unui autovehicul sub influența băuturilor alcoolice sau a altor substanțe, recoltarea de probe biologice se efectuează din dispoziția organelor de constatare și cu consimțământul celui supus examinării, de către un medic, asistent medical sau de o persoană cu pregătire medicală de specialitate, în cel mai scurt timp, într-o instituție medicală, în condițiile stabilite de legile speciale.

Potrivit dispozițiilor art. 10 din Normele metodologice anexă Ordinului ministrului sănătății cu nr. 1512/2013, din 12 decembrie 2013:
(1) Pentru determinarea alcoolemiei se vor recolta două probe de sânge la un interval de o oră una față de cealaltă, fiecare probă fiind reprezentată printr-o cantitate de 10 ml sânge.
(2) Atunci când rezultatul testării cu un mijloc tehnic certificat nu indică prezența alcoolului în aerul expirat recoltarea celei de-a doua probe de sânge nu mai este necesară, putând fi efectuată numai la cererea persoanei în cauză.
(3) Imediat după recoltare, proba de sânge va fi distribuită în mod egal, în cantitate de câte 5 ml, în două vacuette, ce conțin o substanță anticoagulantă.
(4) Probele biologice recoltate conform alin. (1), (2) și (3) vor fi introduse în containerele trusei standard adecvate, care ulterior se va securiza.

Prin Ordinul ministrului sănătății nr. 1192/2014 (în vigoare din 23.10.2014 ) dispozițiile menționate au fost modificate astfel:
(1) Pentru determinarea alcoolemiei se recoltează o singură mostră de sânge în cantitate de 10 ml.
(2) Imediat după recoltare, mostra de sânge se distribuie în mod egal, în cantități de câte 5 ml, în două tuburi speciale de recoltare vidate, care conțin o substanță anticoagulantă.
(3) Imediat după introducerea cantității de sânge în tubul special de recoltare vidat, personalul medical care a efectuat recoltarea agită conținutul tubului respectiv în vederea omogenizării.
(4) Mostra biologică recoltată conform alin. (1) și (2) se introduce în containerul trusei standard adecvate, care ulterior se va securiza.

Prin Decizia nr. 732 din 16 decembrie 2014 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 336 alin. (1) și (3) din Codul penal, publicată în monitorul oficial nr. 69 din 27 ianuarie 2015, Curtea Constituțională a constatat că sintagma „la momentul prelevării mostrelor biologice” din cuprinsul dispozițiilor art. 336 alin. (1) din Codul penal este neconstituțională.

Urmare a acestei decizii, s-a revenit la procedura anterioară de preelvare a probelor biologice, prin Ordinul ministrului sănătății nr. 277 din 11.03.2015, dispozițiile Normelor metodologice privind recoltarea, mostrelor biologice în vederea probațiunii judiciare prin stabilirea alcoolemiei având, în prezent, următoarea reglemetare:

Art. 10 alin. (1): Pentru determinarea alcoolemiei se recoltează două mostre de sânge la interval de o oră una față de cealaltă, fiecare mostră fiind reprezentată de o cantitate de 10 ml.
(2) Atunci când rezultatul testării cu un mijloc tehnic certificat nu indică prezența alcoolului în aerul expirat, recoltarea celei de-a doua mostre de sânge nu mai este necesară, putând fi efectuată numai la cererea persoanei implicate în evenimente sau împrejurări în legătură cu traficul rutier.
(3) Imediat după recoltare mostra de sânge se distribuie în mod egal, în cantități de câte 5 ml, în două tuburi speciale de recoltare vidate, care conțin o substanță anticoagulantă.
(4) Imediat după introducerea cantității de sânge în tubul special de recoltare vidat, personalul medical care a efectuat recoltarea agită conținutul tuburilor respective în vederea omogenizării.
(5) Mostrele de sânge recoltate în conformitate cu prevederile alin. (1), (2) și (3) se introduc în containerul trusei standard adecvate, care ulterior se va securiza.

ART. 10 ind. 2: În cazul în care nu au fost recoltate două mostre de sânge, la un interval de o oră una față de cealaltă, nu se va putea efectua estimarea retroactivă a alcoolemiei.

Prin notele depuse la dosar în cadrul procedurii de cameră preliminară, conform art. 344 C.p.p., inculpatul a invocat nelegalitatea administrării probei biologice constând în buletinul de analiză toxicologică nr. 328/A/23.05.2014, deoarece la momentul prelevării probelor biologice nu au fost respectate dispozițiile art. 10 din Normele metodologice privind recoltarea, depozitarea și transportul probelor biologice în vederea probațiunii judiciare, anexa la Ordinul ministrului sănătății cu nr. 1512/2013, fiindu-i recoltată o singură probă biologică de sânge, prelevare care a avut loc la mai mult de o oră de la momentul producerii evenimentului rutier.

Citeste mai mult  Refuzul de la prelevarea de mostre biologice. Efectele raportului psihologic de constatare a fobiei de ace

Potrivit art. 282 alin (1) C.proc.pen încălcarea oricăror dispoziții legale în afara celor prevăzute la art. 281 determină nulitatea actului, atunci când prin nerespectarea cerinței legale s-a adus o vătămare drepturilor părților ori ale subiecților procesuali principali, care nu poate fi înlăturată altfel decât prin desființarea actului.

Potrivit art. 102 alin. 2 C.p.p. probele obținute în mod nelegal nu pot fi folosite în procesul penal.

În speță, inculaptul invoca incidența dispozițiilor art. 102 alin. 2 C.p.p., față de care trebuie făcută precizarea că acestea nu operează automat, ci trebuie analizate prin raportare la criteriu vătămarii și al asigurării unei proceduri echitabile.

În acest sens se reține că modificările conditiilor de incriminare in ceea ce priveste momentul in care este necesara existenta imbibatiei alcoolice in sangele conducatorului auto, au generat practică judiciară și modificarea legislatiei secundare, în sensul că s-a dat relevanță penală rezultatului alcoolemiei dat de prima prelevare a mostrei biologice de sânge, fapt pentru care, a doua mostră biologică, nemaiavând relevanță penală în cauză, nu era obligatoriu să fie prelevată.

Astfel, prin Decizia nr. 3 din 12.05.2014 a ICCJ pronunțată în soluționarea unui recurs în interesul legii, vizând interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 336 alin. (1) din Codul penal, in sensul de a se stabili rezultatul alcoolemiei cu relevanta penala in ipoteza unei duble prelevari de mostre biologice, s-a statuat că, în aplicarea art. 336 alin. (1) din Codul penal, in ipoteza unei duble prelevari de mostre biologice, rezultatul alcoolemiei cu relevanta penala este cel dat de prima prelevare.

Citeste mai mult  Incetarea de drept a masurii controlului judiciar in procedura de camera preliminara

În motivarea RIL-ului, se reține punctul de vedere al Institutului de Medicina Legala Mina Minovici, potrivit căruia „recoltarea a doua probe de sange a facut parte din metodologia de stabilire a intoxicatiei etilice si a fost utila pentru stabilirea fazei intoxicatiei (absorbtie sau eliminare) si a ratei de eliminare individuala, in perspectiva solicitarii expertizei de estimare retroactiva a alcoolului. In sensul dispozitiilor noului Cod penal, pentru probarea infractiunii este necesara prelevarea unei singure probe de sange _mai apropiat de evenimentul rutier.
Aceasta prevedere ar fi trebuit sa inlocuiasca vechea prevedere a recoltarii a doua probe de sange, prevazuta in Ordinul ministrului sanatatii nr. 1.512/2013, insa pana la modificarea ordinului ministrului sanatatii, Institutul de Medicina Legala Mina Minovici a opinat ca valoarea probatorie pentru existenta intoxicatiei etilice este data de valoarea alcoolemiei din prima proba de sange prelevata.

S-a aratat ca singura modalitate stiintifica de stabilire a gradului unei intoxicatii etilice este cea prin analiza sangelui din proba prelevata, iar valoarea probatorie a expertizei privind estimarea retroactiva a alcoolemiei a fost mult exagerata, interpretarea retroactiva a alcoolului nefiind o expertiza uzuala in tarile europene si fiind admisa foarte rar.

Deoarece este imposibil de cuantificat toti factorii ce contribuie in metabolism, se aplica modele de calcul si de exprimare grafica simplificate, estimative sau rezultate din medii statistice. Acesta reprezinta, in opinia transmisa, un prim argument pentru caracterul relativ al unei interpretari retroactive a alcoolemiei.

Argumentul principal este dat de caracterul speculativ al acestui tip de expertiza. Pentru a reconstitui metabolismul unei anumite cantitati de bautura, aceasta trebuie cunoscuta in mod obiectiv, precum si toate circumstantele consumului de alcool respectiv. Dar, in toate aceste cazuri, informatiile sunt furnizate de catre inculpat. Trebuie stiut ca la o anumita alcoolemie, stabilita indubitabil prin analiza de laborator, se poate ajunge printr-o infinitate de variante de consum. In mod implicit,  vor exista o infinitate de posibile concentratii. Asadar, prin acest tip de expertiza se concluzioneaza ca daca persoana ar fi consumat bauturile alcoolice declarate, ar fi putut avea o anumita alcoolemie in momentul incriminat. Alcoolemia recalculata nu reflecta valoarea reala, ci doar una teoretic posibila, rezultata numai din acel consum declarat.

Veridicitatea declaratiei de consum nu poate fi verificata stiintific, neexistand criterii certe in acest sens. Datele din declaratiile de consum sunt subiective si pot fi mai mult sau mai putin reale, indiferent de buna-credinta a faptuitorului, mai ales datorita faptului ca sunt precizate dupa o lunga perioada de timp (luni sau chiar ani), in majoritatea cazurilor declaratiile fiind incomplete, improbabile, nereale sau uneori de-a dreptul aberante.”

În continuare, ÎCCJ, în motivarea soluției adoptate, a argumentat:

„Prin art. 336 alin. (1) din Codul penal se fixeaza un unic moment al determinarii imbibatiei de alcool in sange, respectiv momentul prelevarii primei mostre biologice, aspect care insa nu este in contradictie cu dispozitiile din Normele metodologice privind recoltarea, depozitarea si transportul probelor biologice in vederea probatiunii judiciare prin stabilirea alcoolemiei sau a prezentei in organism a substantelor sau a produselor stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora in cazul persoanelor implicate in evenimente sau imprejurari in legatura cu traficul rutier, aprobate prin Ordinul ministrului sanatatii nr. 1.512/2013 (art. 1 si 10), potrivit carora pentru determinarea alcoolemiei se impunea recoltarea a doua probe de sange la un interval de o ora una fata de cealalta.
Recoltarea a doua probe de sange, in vederea determinarii alcoolemiei, a facut parte din metodologia de stabilire a intoxicatiei etilice si a fost utila pentru stabilirea fazei intoxicatiei (absorbtie sau eliminare) si a ratei de eliminare individuala, in perspectiva solicitarii expertizei de estimare retroactiva a alcoolemiei, in cazul solutiei legislative adoptate in vechile dispozitii ale art. 87 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002.

Citeste mai mult  Accident rutier produs pe teritoriul unui stat străin. Legea de drept material aplicabilă unei acțiuni în despăgubiri

Or, prin modificarea continutului infractiunii de conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului, legiuitorul a urmarit, asa cum rezulta si din expunerea de motive a noului Cod penal, eliminarea posibilitatii unei recalculari ulterioare a imbibatiei de alcool in sange, in scopul eliminarii inconvenientelor create de aceasta recalculare.
In noua reglementare legiuitorul a optat sa dea relevanta penala valorii alcoolemiei la momentul prelevarii primei mostre biologice, moment situat in timp imediat, consecutiv actiunii de conducere pe drumurile publice a unui vehicul. In acest sens sunt si dispozitiile art. 190 alin. (8) din Codul de procedura penala, care, referindu-se la recoltarea de probe biologice, in cazul infractiunii prevazute in art. 336 alin. (1) din Codul penal, utilizeaza sintagma: *in cel mai scurt timp*.

Daca rezultatul alcoolemiei cu relevanta penala este dat de momentul prelevarii primei mostre biologice, dispozitiile art. 102 alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice mentin in continuare relevant pentru atragerea raspunderii contraventionale momentul conducerii pe drumurile publice a unui autovehicul de catre un conducator auto care are o imbibatie alcoolica de cel mult 0,80 gr./l alcool pur in sange, aspect ce impune prelevarea a doua mostre biologice in vederea efectuarii unui eventual calcul retroactiv al alcoolemiei.”

Prin urmare, în practică, s-a procedat la prelevarea unei singure probe biologice pentru determinarea rezultatului alcoolemiei cu relevanta penala, chiar anterior modificării Ordinului ministrului sănătății cu nr. 1512/2013.

JCP din cadrul Tribunalului Timiș apreciază, în primul rând că, prin prelevarea unei singure mostre de sânge, proba nu a fost obținută în mod nelegal, ci potrivit unei soluții conforme cu legea penală lato sensu (ce include si dispozițiile obligatorii pronunțate de ÎCCJ în soluționarea recursurilor în interesul legii) din momentul prelevării probei în cauza prezentă.

În al doilea rând, nu i s-a cauzat inculpatului o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin excluderea probei, din moment ce admiterea calculului retroactiv al alcoolemiei era lăsată la aprecierea autorităților penale, nefiind o procedură standard pentru determinarea alcoolemiei.” (Tribunalul Timiș, Decizia penală nr. 136 din 30 martie 2015, www.rolii.ro)

Cuvinte cheie: > >