Conducerea unui vehicul având dreptul de a conduce suspendat. Achitare

26 iulie 2017 Drept Penal Jurisprudenta

Art. 335 Cod penal: Conducerea unui vehicul fără permis de conducere

(2) Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană al cărei permis de conducere este necorespunzător categoriei sau subcategoriei din care face parte vehiculul respectiv ori al cărei permis i-a fost retras sau anulat ori căreia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendată sau care nu are dreptul de a conduce autovehicule în România se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

Existența infracțiunii impune realizarea unei situații premisă și anume: persoana inculpată să aibă la momentul săvârșirii faptei imputate exercitarea dreptului de a conduce suspendat.

Prin procesul-verbal încheiat de polițistul rutier cu ocazia constatării contravenției reținută în sarcina inculpatului nu i-a fost aplicată acestuia și sancțiunea contravențională complementară suspendarea exercitării dreptului de a conduce, ci s-a dispus numai reținerea permisului de conducere în condițiile art. 111 alin. 1 lit. c din O.U.G. nr. 195/2002, caz în care nu este realizată situația premisă menționată.

Extras din considerentele deciziei penale nr. 858 din 4 iulie 2017 a Curții de Apel Bacău:

”Curtea constată că prima instanță a reținut că fapta pentru care inculpatul a fost trimis în judecată nu realizează cerințele de tipicitate pentru infracțiunea: conducerea unui vehicul fără permis de conducere prevăzută de art. 335 alin. 2 Cod penal. (…)

Citeste mai mult  ÎCCJ: Conducerea unui tractor pe drumurile publice de către o persoană care nu are permis nu constituie infracțiune

Existența infracțiunii în varianta pentru care inculpatul a fost trimis în judecată impune realizarea unei situații premisă și anume: persoana inculpată să aibă la momentul săvârșirii faptei imputate exercitarea dreptului de a conduce suspendat.

Potrivit art. 109 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 „Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac direct de către polițistul rutier…”.

Art. 96 din O.U.G. 195/2002 republicată stabilește că:

(1) Sancțiunile contravenționale complementare au ca scop înlăturarea unei stări de pericol și preîntâmpinarea săvârșirii altor fapte interzise de lege și se aplică prin același proces-verbal prin care se aplică și sancțiunea principală a amenzii sau avertismentului.

(2) Sancțiunile contravenționale complementare sunt următoarele:

b) suspendarea exercitării dreptului de a conduce, pe timp limitat;

Potrivit prevederilor art. 180 din H.G. 1391/2006 – din regulamentul privind circulația pe drumurile publice, instanța reține următoarea reglementare:

(1) În cazul în care constată încălcări ale normelor rutiere, agentul constatator încheie un proces-verbal de constatare a contravenției, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 1A, care va cuprinde în mod obligatoriu: data, ora si locul unde este încheiat; gradul profesional, numele și prenumele agentului constatator, unitatea din care acesta face parte; numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau reședința contravenientului, numărul și seria actului de identitate ori, în cazul cetățenilor străini, al persoanelor fără cetățenie sau al cetățenilor români cu domiciliul în străinătate, seria și numărul pașaportului ori ale altui document de trecere a frontierei de stat, data eliberării acestuia și statul emitent; descrierea faptei contravenționale, cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; numărul punctelor – amendă aplicate și valoarea acestora, posibilitatea achitării de către persoana fizică, în termen de cel mult două zile lucrătoare, a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, sancțiunea contravențională complementară aplicată și/sau măsura tehnico-administrativă dispusă; indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație din care au rezultat numai pagube materiale; termenul de exercitare a căii de atac, semnătura agentului constatator și unitatea de poliție la care se depune plângerea.”

Citeste mai mult  Condițiile existenței infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată

Prin urmare, suspendarea exercitării dreptului de a conduce fiind o sancțiune contravențională complementară se impune așa cum în mod just a reținut prima instanță să fie aplicată de polițistul rutier care a constat contravenția și a aplicat sancțiunea contravențională principală în actul de constatare și sancționare a contravențiilor prevăzute de art. 109 alin. 4 din O.U.G. nr. 195/2002.

Din economia dosarului cauzei rezultă că prin procesul-verbal încheiat de polițistul rutier cu ocazia constatării contravenției reținută în sarcina inculpatului nu i-a fost aplicată acestuia și sancțiunea contravențională complementară suspendarea exercitării dreptului de a conduce, ci s-a dispus numai reținerea permisului de conducere în condițiile art. 111 alin. 1 lit. c din O.U.G. nr. 195/2002.

Împrejurarea că inculpatul a predat permisul de conducere la 03.11.2015 și poziția de recunoaștere manifestată la judecata în primă instanță nu pot suplini lipsa situației premisă menționată – exercițiul dreptului de conducere suspendat – câtă vreme sancțiunea contravențională complementară prevăzută de art. 96 alin. 2 lit. b din O.U.G. nr. 195/2002 nu i-a fost aplicată. Sancțiunea contravențională complementară se dispune de agentul constatator al contravenției rutiere care o justifică; aceasta nu acționează de drept și nu se deduce din acte administrative echipolente sau împrejurări de fapt așa cum acuzarea susține în motivele de apel.

Citeste mai mult  Excepțiile de neconstituționalitate admise privind NCPP

În aceste condiții, Curtea constată că în mod just prima instanță a constatat ca nefiind realizată situația premisă menționată, context în care ipoteza normativă incriminată – conducerea unui vehicul de o persoană căreia exercitării dreptului de conducere era suspendat – nu se verifică, drept pentru care fapta reținută în sarcina inculpatului nu constituie infracțiune ceea ce justifică soluția de achitare. Cu alte cuvinte, în cauză nu sunt realizate cerințele prevăzute de art. 396 alin. 2 Cod procedură penală – fapta nu constituie infracțiune, drept pentru care achitarea inculpatului apare ca fiind temeinică și legală.”

Decizia poate fi consultată integral pe www.rolii.ro

Cuvinte cheie: >