Contestație la executare. Reducerea onorariului de avocat

25 ianuarie 2016 Drept Civil Jurisprudenta

”Potrivit art. 451 alin. 2 C.proc.civ., instanţa poate, chiar si din oficiu, să aprecieze în ce măsură onorariul pentru apărătorul ales, plătit de partea care a câştigat procesul trebuie suportat de partea care a pierdut, faţă de mărimea pretenţiilor şi complexitatea cauzei, întrucât prin angajarea unui apărător nu trebuie să se urmărească împovărarea părţii căzute în pretenţii, scopul exercitării dreptului la apărare fiind acela de a valorifica pretenţii alegate.
In acest sens instanta poate sa reducă motivat onorariul avocatilor, atunci cand acesta este vadit disproporţionat in raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfasurata de avocat, ţinând seama si de circumstanţele cauzei. Masura luata de instanţa nu va avea nici un efect asupra raporturilor dintre avocat si clientul său.

Sub acest aspect şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunţat în nenumărate cazuri asupra temeiurilor acordării cheltuielilor de judecată astfel: în hotărârea din 17 decembrie 2004 în cauza Cumpănă şi Mazăre împotriva României Curtea reaminteşte că, în aplicarea art. 41 din Convenţie, aceasta acordă doar cheltuieli de judecată cu privire la care se stabileşte ca au fost cu adevărat suportate, că acestea au fost necesare şi că au o valoare rezonabilă.
În hotărârea din 28 septembrie 2004 în cauza Sabou si Pîrcalab împotriva României, în ceea ce priveşte cheltuielile pentru procedura în fata Curţii, aceasta trebuie să stabilească dacă au fost cu adevărat suportate, că acestea au fost necesare şi că au o valoare rezonabilă (Nilsen şi Jobnsen împotriva Norvegiei [GC] nr.23.118/93, paragraful 62, CEDO 1999-VIII).

Citeste mai mult  Proces-verbal de contravenție anulat. Imposibilitatea identificării aparatului radar folosit

Pornind de la caracterul rezonabil pe care Curtea Europeană îl invocă drept temei al acordării cheltuielilor de judecata, instanţa reţine că în ceea ce priveşte raporturile juridice stabilite între avocat şi client orice imixtiune din partea vreunui organ al statului este inadmisibilă, însă în speţă se retine că reducerea onorariului plătit de creditor apărătorului său ales, nu are nici un efect asupra contractului de asistenta juridica, acesta producându-si efectele pe deplin între părţile contractante, obligaţiile şi întinderea acestora astfel cum au fost convenite între părţi rămân neatinse, însă efectele acestui contract nu trebuie să se repercuteze faţă de contestatoarea intimată (terţă persoană faţă de convenţie) în totalitate, ci creditorul va obţine rambursarea sumei reprezentând onorariu apărător ales în măsura în care se stabileşte realitatea, necesitatea şi caracterul rezonabil al cuantumului acestuia.

Cum fundamentul acordării cheltuielilor de executare avansate de creditor, în care sunt incluse şi sumele de bani plătite avocatului cu titlu de onorariu, îl reprezintă culpa procesuală- respectiv neexecutare culpabila, înseamnă că acel contract încheiat de creditor cu avocatul său îşi va produce efectele şi faţă de debitor în baza unuia dintre principiile ce guvernează repararea prejudiciului în materia răspunderii civile delictuale, anume principiul fundamental al răspunderii civile delictuale al reparării integrale. Debitoarea se vede obligată în temeiul voinţei exprimate de persoanele ce au negociat onorariul de avocat, partea adversă şi apărătorul său, deşi ea evident nu a participat nici personal nici prin reprezentant la încheierea contractului de asistenţă juridică.

Citeste mai mult  Proces verbal de contravenție anulat. Procedura comunicării vitezei prin stație este nelegală

Dreptul de a pretinde despăgubiri pentru prejudiciile cauzate printr-o faptă ilicită (în cauză, dreptul la restituirea cheltuielilor de executare de catre debitor, fapta ilicită a acestuia constând în atitudinea sa de neexecutare la termen obligaţiei care îi incumba) este susceptibil, ca orice drept subiectiv civil, de exercitare abuzivă.

În funcţie de situaţia concretă din speţă, instanţa are posibilitatea să-l oblige pe debitor să suporte numai o parte din suma ce reprezintă onorariul de avocat plătit de creditor, apreciind ca aceasta din urma a săvârşit un abuz de drept, deci o faptă ilicită şi prejudiciabilă care angajează răspunderea civilă delictuală a creditorului. Diferenţa dintre onorariul convenit şi suma pe care o va plăti debitorul ar reprezenta tocmai modalitatea prin care creditorul va răspunde delictual pentru abuzul de drept pe care l-a comis.

Rezultă aşadar că pe temeiul răspunderii civile delictuale, creditorul are dreptul de a obţine de la adversar sumele pe care le-a plătit cu titlu de onorariu de avocat (fapta ilicită a fost săvârşită de debitor, în sensul că datorită atitudinii sale a avut loc executarea respectiva) dar, tot pe temeiul răspunderii civile delictuale creditorul nu ar putea obţine de la adversar decât o parte din sumele pe care le-a plătit cu titlu de onorariu de avocat. De data aceasta fapta ilicită a fost săvârşită de către creditor, constând în exercitarea abuzivă a dreptului de a obţine restituirea cheltuielilor de executare.

Citeste mai mult  Restituirea amenzii achitate în ipoteza anulării procesului-verbal de contravenție

Cum apelantul intimat a plătit cu titlu de onorariu avocat suma de 300 lei, prin raportare la criteriile rezultate din dispoziţiile art.451 alin. 2 C.proc.civ., respectiv la valoarea obiectului executării – 800 lei, onorariul perceput de avocat se dovedeşte a fi disproporţionat de mare.

Chiar dacă s-ar trece peste acest prim aspect, prin raportare la cel de-al doilea criteriu prevăzut de lege, fără a contesta activitatea apărătorului ales al recurentei intimate, instanţa are în vedere faptul că în procedura de executare silită activitatea îndeplinită de avocat o constituie formularea cererii de executare silită adresată executorului judecătoresc, cerere care are o structură tip ce nu necesită aprecieri sau raţionamente de natură juridică, fiind necesară şi suficientă doar indicarea părţilor (creditor şi debitor) şi a titlului executoriu.
Această cerere constituie de altfel singura activitate juridică pe care o poate presta cabinetul de avocat în faza de executare silită, ştiut fiind că în faza executării silite, executorul judecătoresc întocmeşte actele procesuale şi procedurale necesare.

Prin urmare, onorariul perceput în suma de 300 lei, este apreciat de tribunal ca excesiv, astfel că faţă de munca depusă şi de complexitatea cauzei, suportarea de către intimata contestatoare a unui onorariu de 50 lei, este rezonabilă.” (Tribunalul Olt, Decizia nr. 716/2015, portal.just.ro)

Cuvinte cheie: >