Problematica privind data săvârșirii faptei în cazul infracțiunii de abandon de familie, la ÎCCJ

1 octombrie 2019 Drept Penal

Curtea de Apel Constanța a sesizat ÎCCJ în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: Dacă, în cazul infracţiunii de abandon de familie, prevăzută de art.378 alin. (1) lit.c) din Codul penal, prin sintagma „săvârşirea faptei” prevăzută de dispoziţiile art. 296 Cod procedură penală (relevantă pentru calcularea termenului de introducere a plângerii prealabile) se înţelege data încetării inacţiunii (data epuizării infracţiunii de abandon de familie) sau data consumării infracţiunii (expirarea perioadei de 3 luni pe durata căreia autorul a rămas în pasivitate).

Curtea de Apel Constanța apreciază că, în cazul infracţiunii de abandon de familie, prevăzută de art.378 alin. (1) lit.c) din Codul penal, prin sintagma „săvârşirea faptei” prevăzută de dispoziţiile art. 296 Cod procedură penală (relevantă pentru calcularea termenului de introducere a plângerii prealabile) se înţelege data încetării inacţiunii (data epuizării infracţiunii de abandon de familie) și nu data consumării infracţiunii (expirarea perioadei de 3 luni pe durata căreia autorul a rămas în pasivitate).

Citeste mai mult  Bancrută frauduloasă. Nulitatea relativă a expertizei

Astfel, după cum a statuat ÎCCJ- Completul competent să judece recursul în interesul legii, prin Decizia nr. 4/2017 (M. Of. Nr. 360 din 16 mai 2017):

”În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 378 alin. (1) lit. c) Cod penal stabilește că: Infracțiunea de abandon de familie săvârșită prin neplata, cu rea-credință, timp de trei luni, a pensiei de întreținere, instituită printr-o singură hotărâre judecătorească în favoarea mai multor persoane, constituie o infracțiune unică continuă.”

În acest sens, a statuat, printre altele, următoarele:

”Calificarea juridică a faptei de abandon de familie, în varianta de la lit. c) din art. 378 alin. (1) din Codul penal [art. 305 alin. 1 lit. c) din Codul penal anterior], ca reprezentând o infracțiune continuă rezultă din împrejurarea că inacțiunea concretizată în neplata pensiei de întreținere se prelungește în timp, în mod natural, după data consumării, până la încetarea activității infracționale, adică la momentul epuizării. Astfel, infracțiunea de abandon de familie se consumă la expirarea perioadei de trei luni, pe durata căreia autorul a rămas în pasivitate, prin neexecutarea obligației de plată a pensiei de întreținere stabilită pe cale judecătorească, și se epuizează la momentul reluării plății de către debitor sau al condamnării acestuia, prin hotărâre judecătorească, dată la care se încheie ciclul infracțional și se autonomizează activitatea desfășurată până în acel moment.

Citeste mai mult  Modificarea NCP și NCPP. Noi incriminări

Includerea infracțiunii de abandon de familie, în varianta normativă ce face obiectul prezentei sesizări, în sfera unității naturale sub forma infracțiunii continue a fost îmbrățișată de doctrină, dar și de practica judiciară, atât înainte, cât și după intrarea în vigoare a noii codificări penale, fiind exprimată doar izolat opinia conform căreia infracțiunea este una momentană, întrucât se consumă la data expirării termenului de trei luni și, având în vedere că obligația de plată are caracter periodic, fapta se săvârșește în mod repetat, prin neplata la termenele succesive (A se vedea Vintilă Dongoroz, Siegfried Kahane și colaboratorii, Explicații teoretice ale Codului penal român, Partea specială, ediția a II-a, vol. IV, Editura Academiei Române și Editura All Beck, București, 2003, pag. 512; Florin Streteanu, „Întreruperea rezoluției infracționale unice. Criterii de determinare” în Revista de Drept penal, Anul V, nr. 4, București, 1998, pag. 71-84).”

În cazul infracțiunii continue, data săvârșirii este aceea a încetării acțiunii sau inacțiunii.

Cuvinte cheie: > >