Curtea de Apel Oradea a sesizat ÎCCJ în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarelor chestiuni de drept:
,, Dacă pentru determinarea subiecților infracțiunii de incest prev. de art.377 cod penal, prin raportare la art. 440 cod civil, art.52 cod procedură penală şi art. 177 alin. 2 Cod penal, stabilirea calității de rude în linie directă mai poate avea loc în condițiile în care unul dintre subiecți a fost adoptat şi art.470 cod civil prevede că raporturile de rudenie încetează între adoptat și părinții firești ?
Dacă pentru determinarea subiecților infracțiunii de incest prev. de art.377 cod penal se impune stabilirea în prealabil a calității de rude în linie directă sau frați și surori potrivit art.409 cod civil raportat la 416 cod civil sau art.424 cod civil, după caz, ori acest aspect poate fi stabilit în absența actelor de stare civilă şi a unei acțiuni civile cu acest obiect, ulterior în cadrul procesului penal pendinte potrivit mijloacelor de probă prevăzute de art.97 cod procedură penală prin raportare la art.52 cod procedură penală?
Dacă efectele legăturii de rudenie biologică stabilite într-un proces civil sau chiar în procesul penal pendinte ulterior comiterii faptei de incest retroactivează până la momentul naşterii copilului sau se aplică doar pentru viitor în procesul penal respectiv?”
În cuprinsul sesizării se arată cã adopția, producând efectele prevăzute de art. 470 cod civil în sensul că prin aceasta se stabileşte filiația dintre adoptat și cel care adoptă și că raporturile de rudenie încetează între adoptat şi părinții fireşti, se pune problema în mod real dacă filiația față de tatăl biologic mai poate fi stabilită in condițiile în care adopția este in ființă și produce efectele de mai sus.
Altfel zis, odată ce actele de stare civilă ale copilului au fost întocmite potrivit hotărârii judecătorești de adopție și acestea produc efectele legale de incetare a raporturilor dintre adoptat și părinții firești, pretinsul tată biologic nu ar mai avea calitate și interes ca să modifice registrele de stare civilā atât timp cât adoptia nu a fost destființată.
In cazul în care răspunsul este afirmativ, o altă problemă ar fi persoanele care pot cere stabilirea filiației în condițiile în care pretinsul tată refuza să facă recunoaşterea la serviciul de stare civilă și titularii acțiunii civile fiind copilul, mama și pretinsul tată, nụ au sesizat până în prezent instanța civilă, iar procurorul poate sesiza instanța civilă doar dacă este în interesul copilului-art.9 cod pr.civilă, ceea ce în speța de față nu e cazul.
În literatura de specialitate s-a ridicat problema dacă rudenia nedoveditiă produce efecte juridice, răspunsul fiind acela că până la proba rudeniei, legătura de sânge între două persoane nu este un impediment la căsătorie din punct de vedere legal, iar o eventuală presupunere in acest sens, neconfirmată, ar putea constitui doar un impediment de ordin moral.
Întrucât dovedirea calitații de rudă produce efecte retroactive de la nașterea persoanei in exemplul dat, căsătoria unor rude in grad prohibit de lege, ar fi lovit de nulitate absolută. În speța, producerea efectelor civile retroactive în urma dovedirii calității de rudă biologică, ar avea implicații penale asupra subiecților de drept care ştiau despre această filiație, însă la momentul comiterii presupusei fapte de incest aceştia nu se aflau intr-un raport juridic de filiație care să presupună comiterea infracțiunii de incest.
În ceea ce priveşte efectele pe care le produce filiația stabilită ulterior față de părțile din cauză și raporturile de natură penală consumate anterior, considerăm că se poate interpreta că principiul activității legii penale in timp. ar presupune retroactivitatea în această materie sau dimpotrivă aplicarea legii penale in forma prevăzută de art. 377 cod penală tuturor raporturilor juridice născute după stabilirea filiației.
Totodată, deși art. 440 cod civil interzice implicit ca raportul de filiație să fie stabilit incadrul procesului penal, totuși dispozițiile art.52 alin.I și 2 cod procedură penală privind chestiunile prealabile permit instanței penale să judece orice chestiune prealabilă soluționării cauzei chiar dacă prin natura ci acea chestiune este de competența altei instanțe.
Curtea de Apel concluzionează că în speță, filiația între părți pare să fie stabilită in fapt, însă există un impediment de drept, respectiv de natură legală, astfel că se pune intrebarea dacă între slurea de fapt și starea de drept trebuie să existe o corelație pentru a fi in prezența intracțiunii de incest, ori este suficient ca unul dintre cele două elemente să fie prezente in cauză, sau dimpotrivă trebuie să fie prezente ambele elemente, pentru a exista răspundere penală.
Termenul de soluționare a sesizării este 28.06.2021.
Cuvinte cheie: adoptie > dezlegare chestiune de drept > incest
