Clauza dintr-un contract de vânzare-cumpărare de acţiuni prin care cumpărătorul s-a obligat faţă de vânzător ca, în situaţia în care societatea privatizată nu va reuşi să îşi achite obligaţiile bugetare, să plătească din surse proprii aceste debite către creditorul bugetar, reprezintă, în realitate, o stipulaţie pentru altul, caz în care drepturile se nasc direct şi nemijlocit în patrimoniul terţului beneficiar, care are o acţiune directă împotriva promitentului pentru satisfacerea dreptului său.
Deşi stipulantul poate acţiona pe promitent, în virtutea raporturilor dintre ei, acest lucru este, însă, posibil numai pentru executarea obligaţiei faţă de terţa persoană, nu faţă de el însuşi, şi, prin urmare, vânzătorul din contractul de vânzare-cumpărare de acţiuni, în calitate de stipulant, nu este în măsură să solicite obligarea cumpărătorului, în calitate de promitent, la plata către el însuşi a sumei ce reprezintă datoriile societăţii privatizate către creditorul bugetar, fiind corectă soluţia instanţei de respingere a acestui capăt de cerere. (ICCJ, Secţia a II-a civilă, Decizia nr. 153 din 22 ianuarie 2015, www.scj.ro)
Cuvinte cheie: societate > stipulatia pentru altul
