Excepţii de neconstituţionalitate privind unele dispoziţii din NCP şi NCPP ridicate de Avocatul Poporului

30 ianuarie 2015 Drept Penal

În data de 27 ianuarie 2015, Avocatul Poporului a ridicat direct excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 155 alin. (4) din Codul penal, potrivit cărora,
”Termenele prevăzute la art. 154 (Termenele de prescripţie a răspunderii penale, n.n.) dacă au fost depăşite cu încă o dată, vor fi socotite îndeplinite oricâte întreruperi ar interveni”.

Argumentele invocate au vizat conformitatea dispoziţiilor legale criticate faţă de art. 147 alin. (4) și art. 15 alin (2) din Legea fundamentală.

În opinia Avocatului Poporului, soluția legislativă referitoare la înlăturarea răspunderii penale, este afectată de un viciu de neconstituționalitate din perspectiva considerentelor reținute în Decizia nr. 1092/2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 124 din Codul penal din 1969. Având în vedere jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional, precum și literatura de specialitate, Avocatul Poporului apreciază că aplicarea dispozițiilor art. 155 alin. (4) din Codul penal unor fapte săvârșite anterior Legii nr. 63/2012 ar atrage neconstituționalitatea prevederilor criticate față de art. 15 alin. (2) din Constituție.
Având în vedere cuprinsul textului cât și considerentele Deciziei nr. 1092/2012, în speță, Avocatul Poporului apreciază că prevederile art. 155 alin. (4) din Codul penal sunt constituţionale în măsura în care nu împiedică aplicarea legii penale mai favorabile faptelor săvârşite anterior intrării în vigoare a Legii nr. 63/2012. II.

Citeste mai mult  Inculpatul poate retracta în fața instanței consimțământul referitor la acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat cu procurorul

În data de 8 decembrie 2014, în urma cererii formulate de către Asociația ”21 Decembrie 1989”, Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituțională cu o altă excepție de neconstituţionalitate. Aceasta vizează prevederile art. 56 alin. (4) și (5) din Codul de procedură penală, care prevăd că ”Urmărirea penală în cazul infracţiunilor săvârşite de militari se efectuează, în mod obligatoriu, de procurorul militar. Procurorii militari din cadrul parchetelor militare sau secţiilor militare ale parchetelor efectuează urmărirea penală potrivit competenţei parchetului din care fac parte, faţă de toţi participanţii la săvârşirea infracţiunilor comise de militari, urmând a fi sesizată instanţa competentă potrivit art. 44”.

În opinia Avocatului Poporului, prevederile legale criticate aduc atingere dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) și art. 16 alin. (1). Art. 56 alin. (4) și (5) din Codul de procedură penală nu respectă exigenţele constituţionale care privesc calitatea legii, sub aspectul clarităţii, preciziei şi previzibilităţii. Astfel, destinatarul normei nu poate identifica situațiile concrete în care urmărirea penală se efectuează de procurorii militari din cadrul parchetelor militare sau secţiilor militare ale parchetelor, din moment ce, art. 56 alin. (5) din Codul de procedură penală stipulează că procurorii militari din cadrul parchetelor militare sau
secţiilor militare ale parchetelor efectuează urmărirea penală potrivit competenţei parchetului din care fac parte, faţă de toţi participanţii la săvârşirea infracţiunilor comise de militari.

Citeste mai mult  Recurs în casație. Înlăturarea beneficiului procedurii simplificate

În ceea ce privește principiul egalității, în speță, persoanele vizate de textul legal criticat, nu se regăsesc în situaţii identice (participanți civili/participanți militari), astfel că se justifică în mod obiectiv şi rezonabil un tratament juridic neomogen, principiul egalităţii în faţa legii presupunând tocmai instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. Or, în față de aceste asoecte, este de necontestat faptul că cele două categorii de participanți (civili/militari) pe care legiuitorul nu le diferențiază, nu sunt identice.

Pe cale de consecință, lipsa calităţii de militar a unuia sau unora dintre participanți constituie o justificare rațională și rezonabilă a instituirii unui tratament juridic diferit în cazul acestora.
În calitatea sa de unică autoritate de jurisdicţie constituţională în România, Curtea Constituţională urmează a se pronunţa asupra excepțiilor de neconstituționalitate, formulate de Avocatul Poporului.

Excepţiile de neconstituţionalitate se regăsesc pe site-ul instituţiei Avocatul Poporului, la secţiunea Contencios constituţional – excepţii de neconstituţionalitate ridicate direct de Avocatul Poporului, se arată în comunicatul instituției.

Cuvinte cheie: > > > >