Group 1

Executarea silită a părților sociale

25 august 2016 Drept Civil Jurisprudenta

”Prin contestația la executare înregistrată pe rolul judecătoriei Rădăuți, la data de 17 martie 2016, sub nr. X, contestatorii CD și II în contradictoriu cu intimatul GAD, au solicitat instanței ca, prin hotărârea e care o va pronunța, să dispună anularea măsurii de înființare a sechestrului asupra a 245 de părți sociale pe care debitoarea CD le deține la ___, sechestru înființat de SCP de Executori Judecătorești D și Asociații în dosarul execuțional nr.41/2016.

În motivarea contestației, contestatorii au arătat că la data de 03.03.2016 executorul judecătoresc a comunicat societății D W SRL o notificare prin care solicita notarea în registrul asociaților al societății a sechestrului asupra a 245 de părți sociale proprietatea debitoarei CD, până la concurența sumei de 23.000 euro, reprezentând împrumut și a sumei de 13.085,62 lei reprezentând cheltuieli de judecată și cheltuieli de executare silită stabilite prin încheierea nr.41/2016 din data de 01.03.2016.

Conform acestei notificări, sechestrul s-a înființat în favoarea creditorului GAD care a inițiat executarea silită a debitoarei în temeiul titlurilor executorii reprezentate de Sentința nr.1385/15.04.2013, pronunțată de Judecătoria Rădăuți, în dosarul nr.X  și de Decizia nr.21/17.01.2014 pronunțată de Tribunalul Suceava în același dosar.

Prin aplicarea sechestrului asupra părților sociale pe care debitoarea le deține la __, executorul judecătoresc a urmărit valorificarea acestora prin vânzarea către un terț.

Contestatorii au precizat că, un prim motiv de nulitate a măsurii de înființare a sechestrului asupra celor 245 de părți sociale pe care debitoarea CD le deține este acela că părțile sociale ale unei societăți comerciale cu răspundere limitată nu pot face obiectul unui sechestru și nici al unei vânzări în procedura de executare silită.

Doctrina de specialitate și practica judiciară au statuat că în cazul societății cu răspundere limitată nu este permisă sechestrarea părților sociale deoarece vinderea acestora ar veni în contradicție cu caracterul intuitu personae al acestei forme de societate. Adjudecatarul ar trebui să se substituie în societate în toate drepturile și obligațiile asociatului urmărit. Or, această substituire nu s-ar putea face decât cu consimțământul celorlalți asociați, care în prezenta cauză nu există.

Art. 66, alin. (1) din Legea societăților nr.31/1990 stipulează că pe durata societății, creditorii asociatului pot să-și exercite drepturile lor numai asupra părții din beneficiile cuvenite asociatului după bilanțul contabil, iar după dizolvarea societății, asupra părții ce i s-ar cuveni prin lichidare.

Contestatorii au menționat că este adevărat că, prin Legea nr. 152 din 18 iunie 2015 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul înregistrării în registrul comerțului, s-a dispus modificarea alin. (2) al art. 66 din Legea nr. 31/1990, astfel că potrivit formei actuale „creditorii prevăzuți la alin. (1) pot totuși popri, în timpul duratei societății, părțile ce s-ar cuveni asociaților prin lichidare sau pot sechestra și vinde acțiunile ori părțile sociale ale debitorului lor” însă,  dispozițiile art.66, alin.2 din Legea nr.31/1990 nu se aplică și societăților comerciale cu răspundere limitată ci doar societăților în nume colectiv, în comandită simplă și societăților pe acțiuni.

Societățile cu răspundere limitată sunt reglementate distinct de art.191 și următoarele din Legea nr.31/1990.

Art.202 din Legea nr.31/1990 apără drepturile asociaților:

(1) Părțile sociale pot fi transmise între asociați.

(2) Transmiterea către persoane din afara societății este permisă numai dacă a fost aprobată de asociați reprezentând cel puțin trei pătrimi din capitalul social.

Citeste mai mult  Recurs în casație. Înlăturarea beneficiului procedurii simplificate

(2^1) Hotărârea adunării asociaților, adoptată în condițiile alin. (2), se depune în termen de 15 zile la oficiul registrului comerțului, spre a fi menționată în registru și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.

(2^2) Oficiul registrului comerțului va transmite de îndată, pe cale electronică, hotărârea prevăzută la alin. (21) Agenției Naționale de Administrare Fiscală și direcțiilor generale ale finanțelor publice județene și a municipiului București.

(2^3)Creditorii sociali și orice alte persoane prejudiciate prin hotărârea asociaților privitoare la transmiterea părților sociale pot formula o cerere de opoziție prin care să solicite instanței judecătorești să oblige, după caz, societatea sau asociații la repararea prejudiciului cauzat, precum și, dacă este cazul, atragerea răspunderii civile a asociatului care intenționează să își cedeze părțile sociale. Dispozițiile art. 62 se aplică în mod corespunzător.

(2^4)Transmiterea părților sociale va opera, în lipsa unei opoziții, la data expirării termenului de opoziție prevăzut la art 62, iar dacă a fost formulată o opoziție, la data comunicării hotărârii de respingere a acesteia.

(3)în cazul dobândirii unei părți sociale prin succesiune, prevederile afin. (2) nu sunt aplicabile dacă prin actul constitutiv nu se dispune altfel; în acest din urmă caz, societatea este obligată la plata părții sociale către succesori, conform ultimului bilanț contabil aprobat.

(4) în cazul în care s-ar depăși maximul legal de asociați din cauza numărului succesorilor, aceștia vor fi obligați să desemneze un număr de titulari ce nu va depăși maximul legal.

Prevederile alin. (2) sunt aplicabile și în cazul ipotecii asupra părților sociale, însă numai în ceea ce privește constituirea acesteia.

În condițiile în care dispozițiile Legii nr.31/1990 intră în contradicție cu dispozițiilor codului de procedură civilă care permit executarea părților sociale, au apreciat contestatorii că sunt aplicabile dispozițiile din legea societăților care apără și protejează interesele generale ale entității juridice ca formă de asociere intuitu personae.

Din Legea nr.31/1990 se poate desprinde definiția societății comerciale ca fiind un organism autonom, căruia legea i-a conferit personalitate juridică care oferă cadrul optim pentru realizarea unor scopuri sociale și satisfacerea unor interese personale ale unor agenți economici.

Societatea cu răspundere limitată este definită ca fiind societatea ale cărei obligații sociale sunt garantate cu patrimoniul social, asociații răspund numai în limita aportului lor iar constituirea societății se bazează pe încrederea și calitățile asociaților – intuitu personae.

Societatea comercială cu răspundere limitată DW a fost înființată în anul 2007, de către debitoarea CD, care deține 245 de părți sociale, reprezentând 49% din capitalul social și de către lI care deține 255 de părți sociale, reprezentând 51% din capitalul social. Cei doi asociați sunt căsătoriți (cu regim de separație ale bunurilor), au dublă cetățenie, română și franceză și de mai mult de 10 ani și-au stabilit domiciliul în Franța.

Obiectul principal de activitate, conform actului constitutiv al societății, este lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale, însă ca obiect secundar de activitate societatea desfășoară cu precădere activități de import – export vinuri din România în Franța. Cei doi asociați ai societății, pe lângă faptul că sunt veritabili oenologi (specialist în enologie; enologie – știință care se ocupa cu vinificația și cu studiul produselor derivate ale viei și ale vinului) locuiesc și vorbesc fluent limba franceză.

Citeste mai mult  Accesarea fără drept a unui telefon mobil și ștergerea datelor stocate pe acesta. Consecințe penale

Calitatea de soți precum și celelalte calități ale asociaților au dus ia înființarea societății comerciale DW SRL care pentru a-și putea desfășura activitatea comercială are nevoie de cunoștințele asociaților în domeniul viticol.

Din această perspectivă constituirea societății D W SRL se bazează pe încrederea și calitățile celor doi asociați, forma de asociere având astfel un caracter intuitu personae.

Înființarea sechestrului și vânzarea celor 245 de părți sociale, la licitație publică, către un terț ar duce la o asociere dintre II și respectivul terț, asociere care și-ar pierde caracterul de intuitu personae. În aceste condiții, societatea comercială nu ar mai putea sa-­și desfășoare activitatea deoarece nu ar mai subzista scopul înființării ei.

Astfel, vânzarea părților sociale ar produce o gravă vătămare atât societății ca entitate juridică cât și asociatului II, care este terț față de procedura execuțională. (…)

Analizând actele și lucrările dosarului, (…)

Apreciază instanța că, în cazul societăților de persoane elementul afectiv ce îi leagă pe asociați (affectio societatis) face ca înstrăinarea părților sociale să fie permisă numai dacă este admisă de actul constitutiv și poate fi realizată numai cu acordul tuturor asociaților, însă această situație este una de excepție și prin urmare de strictă interpretare și aplicare neputând fi extinsă prin analogie și în cazul societății cu răspundere limitată.

Reține instanța că societatea cu răspundere limitată este o societate cu caracter mixt și cunoaște un regim derogatoriu de circulație a părților sociale, Legea nr. 31/1990 statuând principiul liberei lor circulații între asociați, prin art. 202, și restricționând, fără a-l interzice expres, transferul lor către terți.

Art.202 din Legea nr.31/1990 apără drepturile asociaților:

(3) Părțile sociale pot fi transmise între asociați.

(4) Transmiterea către persoane din afara societății este permisă numai dacă a fost aprobată de asociați reprezentând cel puțin trei pătrimi din capitalul social.

(21) Hotărârea adunării asociaților, adoptată în condițiile alin. (2), se depune în termen de 15 zile la oficiul registrului comerțului, spre a fi menționată în registru și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.

(21) Oficiul registrului comerțului va transmite de îndată, pe cale electronică, hotărârea prevăzută la alin. (21) Agenției Naționale de Administrare Fiscală și direcțiilor generale ale finanțelor publice județene și a municipiului București.

(23)Creditorii sociali și orice alte persoane prejudiciate prin hotărârea asociaților privitoare la transmiterea părților sociale pot formula o cerere de opoziție prin care să solicite instanței judecătorești să oblige, după caz, societatea sau asociații la repararea prejudiciului cauzat, precum și, dacă este cazul, atragerea răspunderii civile a asociatului care intenționează să își cedeze părțile sociale. Dispozițiile art. 62 se aplică în mod corespunzător.

(24)Transmiterea părților sociale va opera, în lipsa unei opoziții, la data expirării termenului de opoziție prevăzut la art 62, iar dacă a fost formulată o opoziție, la data comunicării hotărârii de respingere a acesteia.

(3)în cazul dobândirii unei părți sociale prin succesiune, prevederile afin. (2) nu sunt aplicabile dacă prin actul constitutiv nu se dispune altfel; în acest din urmă caz, societatea este obligată la plata părții sociale către succesori, conform ultimului bilanț contabil aprobat.

Citeste mai mult  Lipsa din procesul verbal de contraventie a mentiunilor privind (in)existenta unor obiectiuni ale contravenientului

(5) în cazul în care s-ar depăși maximul legal de asociați din cauza numărului succesorilor, aceștia vor fi obligați să desemneze un număr de titulari ce nu va depăși maximul legal.

1. Prevederile alin. (2) sunt aplicabile și în cazul ipotecii asupra părților sociale, însă numai în ceea ce privește constituirea acesteia.

2. și în cazul ipotecii asupra părților sociale, însă numai în ceea ce privește constituirea acesteia.

Posibilitatea de executare silită a părților sociale a fost reglementată expres în art. 756 C. proc. civ., potrivit cu care „ (3) Vânzarea acțiunilor la societățile închise și a părților sociale se face în mod amiabil, potrivit art. 753, iar în lipsă, de către executor, prin licitație publică, dacă legea nu prevede un sistem special privind circulația acestora. (4) Dacă vânzarea bunurilor prevăzute la alin. (3) se face de către executor sau de către un agent specializat, acesta va întocmi un caiet de sarcini care, în afara altor mențiuni prevăzute de lege, va cuprinde, sub sancțiunea nulității vânzării, actul constitutiv al societății, numărul și felul acțiunilor sau părților sociale supuse vânzării, garanțiile constituite asupra lor, clauzele speciale privind vânzarea sau cesiunea acestora și drepturile de preferință acordate asociaților, situația financiară anuală pe ultimele două exerciții financiare, precum și orice documente necesare pentru aprecierea consistenței și valorii drepturilor societare aferente acțiunilor sau părților sociale scoase la vânzare.

Apreciază instanța că prin prevederile disp. art. 756 Cpc se reglementează în mod expres posibilitatea urmăririi silite a părților sociale, indiferent dacă sunt deținute la o societate cu răspundere limitată cu asociat unic sau cu mai mulți asociați.

Aceste dispoziții legale se vor aplica cu prioritate față de dispozițiile art. 66 din Legea nr. 31/1990 potrivit principiului „specialia generalibus derogant”, având un caracter special în materia executării silite, întrucât în timp ce dispozițiile Legii societăților comerciale reglementează raporturile juridice create prin libera voință a părților implicate, fiind vorba de un transfer voluntar de părți sociale, dispozițiile Noului Cod de procedură civilă precizate au prioritate în ipoteza executării silite, când voința asociatului debitor este înlocuită cu constrângerea exercitată de organele competente ale statului pentru aducerea la îndeplinire în mod silit a obligației sale.

De altfel, modificarea adusă art. 66 alin. 2 din Legea 31/1991, prin Legea nr. 152/2015 („Creditorii prevăzuți la alin. (1) pot totuși popri, în timpul duratei societății, părțile ce s-ar cuveni asociaților prin lichidare sau pot sechestra și vinde acțiunile ori părțile sociale ale debitorului lor”), care nu erau în vigoare la data executării silite contestate prin prezenta cauză, prevăd în mod expres faptul că, la fel ca și acțiunile, și părțile sociale pot fi puse sub sechestru sau vândute de către creditorii asociatului debitor, dându-se astfel o soluție controversei ivite în practică cu privire la acest aspect.

Apreciază instanța că părțile sociale ale unei societăți cu răspundere limitată au un caracter sesizabil, putând face obiectul vânzării silite imobiliare, debitorul asociat într-o societate cu răspundere limitată putând fi executat silit pentru toate drepturile sale patrimoniale deținute în societate.” (Judecătoria Rădăuți, Sentința civilă nr. 1424/2016, definitivă prin Decizia nr.  576/2016 a Tribunalului Suceava, www.rolii.ro)

Cuvinte cheie: >