”Fapta inculpatei care, la data de 30.08.2011, pe o copie a Registrului Acționarilor al _ din dosarul nr. X al Înaltei Curți de Casație și Justiție, a efectuat mai multe modificări, în sensul aplicării unor ștampile și adăugării unor însemnări olografe privind tranzacții cu acțiunile societății, înscrisul astfel falsificat fiind folosit ulterior ca înscris probator în mai multe dosare aflate pe rolul instanțelor de judecată, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. și ped. de art. 322 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal. (…)
S-a statuat că în cazul falsificării unei copii, fapta constituie infracțiune chiar daca nu există înscrisul original, din moment ce respectiva copie, daca ar fi fost adevărată ar fi produs consecințe juridice.(Decizia nr.411/1971 a instanței supreme, citată în O. Loghin, T. Toader, Drept Penal Român -Partea Speciala-ediția a IV a, Editura Șansa -2001, p.534).” (Curtea de Apel Cluj, Decizia penală nr. 503 din 24 aprilie 2019, www.rolii.ro)
Cuvinte cheie: fals in inscrisuri > înscris sub semnatura privată > noul cod penal
