Favorizarea făptuitorului. Elemente constitutive

24 aprilie 2018 Drept Penal Jurisprudenta

”Din perspectiva elementului material al infracțiunii de favorizarea făptuitorului, este de remarcat că ajutorul nu trebuie dat neapărat unui infractor întrucât activitatea de înfăptuire a justiției este împiedicată inclusiv prin sprijinirea unei persoane care a comis o faptă interzisă de legea penală, dar care ar putea, în concret, să nu angajeze răspunderea penală datorită unor cauze care fac imposibilă întrunirea trăsăturilor esențiale ale infracțiunii. Aceasta deoarece verificarea condițiilor de existență sau inexistență a responsabilității penale a unei persoane se face în cadrul unui proces penal, și nu în raport de aprecierea făcută de favorizator.”

”Faptele inculpatului CPO, care, în septembrie 2014, în calitate de director executiv în cadrul Administrației Județene a Finanțelor Publice B_, i-a informat pe făptuitorii LC și GMG, cu privire la solicitările D.I.I.C.O.T.- Serviciul Teritorial București adresate Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice G_, de obținere de date privind mai multe societăți comerciale la care numiții LC și GMG aveau calitatea de asociați sau administratori, în scopul împiedicării și îngreunării tragerii la răspundere penală a acestora întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de favorizarea făptuitorului

Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracțiunii de favorizarea făptuitorului este reprezentat de acțiunea și/sau inacțiunea autorului faptei, prin care se acordă ajutor unei persoane care a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală. În prezenta cauză, inculpatul COP a acordat ajutor martorilor LC și GMG, cercetați în dosarul nr. 2200/D/P/2013, prin informarea acestora cu privire la solicitarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism- Serviciul Teritorial București de a comunica instituției de parchet date privind societățile comerciale S.C. ATT S.R.L., S.C. DZ S.A. și S.C. VP S.R.L., controlate de cei doi martori. Din momentul în care o persoană este informată că se efectuează cercetări în ceea ce o privește, mai ales având în vedere specificul infracțiunilor cercetate, aceasta poate să își coordoneze activitatea în sensul ascunderii eventualelor acțiuni ilicite săvârșite în derularea activității economice desfășurate.

Citeste mai mult  Vătămare corporală. Sintagma "prejudiciu estetic grav și permanent", constituțională

Din perspectiva elementului material al infracțiunii de favorizarea făptuitorului, este de remarcat că ajutorul nu trebuie dat neapărat unui infractor întrucât activitatea de înfăptuire a justiției este împiedicată inclusiv prin sprijinirea unei persoane care a comis o faptă interzisă de legea penală, dar care ar putea, în concret, să nu angajeze răspunderea penală datorită unor cauze care fac imposibilă întrunirea trăsăturilor esențiale ale infracțiunii. Aceasta deoarece verificarea condițiilor de existență sau inexistență a responsabilității penale a unei persoane se face în cadrul unui proces penal, și nu în raport de aprecierea făcută de favorizator. De asemenea, reține instanța că fapta constituie infracțiunea de favorizarea făptuitorului, chiar dacă făptuitorul favorizat este ulterior achitat sau nu a fost trimis în judecată pentru fapta săvârșită. Deopotrivă, este de menționat că sintagma „într-o cauză penală”, utilizată de legiuitor în textul de incriminare al art. 269 C.pen., are o semnificație mai largă decât noțiunea de „proces penal”, referindu-se la orice activitate a organelor judiciare specifică atât descoperirii faptei și a făptuitorului, cât și declanșării procesului penal in rem și in personam, astfel că apărărea inculpatului potrivit căreia nu cunoștea despre existența unui proces penal în ceea îi privește pe martorii LC și GMG ori societățile administrate de aceștia nu poate fi reținută câtă vreme textul legii nu impune o atare condiție și totodată este de neconceput ca o persoană cu pregătirea inculpatului să nu cunoască obiectul de activitate a Ministerului Public- Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție-Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism-Serviciul Teritorial București. Sub același aspect, apărarea inculpatului, potrivit căreia nu ar fi cunoscut că Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a solicitat informații despre societățile comerciale deținute de martorii LC și GMG, în vederea descoperirii unor fapte prevăzute de legea penală și că instituția efectuează și alte activități- ex. bilanț, statistici, nu este de asemenea verosimilă în raport de pregătirea inculpatului, dar mai ales în raport de faptul că tocmai inculpatul a depus la dosarul cauzei articole de presă din care rezultă că începând chiar cu anii 2004 societățile deținute de martorul LC, persoane cu notorietate pe plan local, erau acuzate de posibile fapte prevăzute de legea penală. De altfel, că inculpatul a avut reprezentarea că motivul pentru care Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a solicitat informații despre S.C. ATT S.R.L., S.C. DZ S.A. și S.C. VP S.R.L., a vizat efectuarea de cercetări referitoare la eventuale fapte prevăzute de legea penală, iar nu bilanțuri ori statistici, rezultă din chiar susținerile inculpatului, potrivit căruia martorul LC este „cunoscut ca evazionist, deosebit de periculos” rezultând astfel fără dubiu că inculpatul cunoștea situația de potențial, cel puțin făptuitor, cercetat de organele judiciare.

Citeste mai mult  Infracţiunea de tulburare a ordinii şi liniştii publice. Fapta de a scuipa o persoană

Reține deopotrivă instanța, sub aspectul elementelor constitutive ale infracțiunii, că pentru existența faptei de favorizare nu are relevanță dacă cel favorizat este autor, complice, instigator, dacă fapta favorizată este sub formă consumată sau sub forma tentativei pedepsibile, existând elementul material al infracțiunii chiar în situația în care fapta favorizată nu constituie infracțiune, condiția esențială vizând existența unei fapte prevăzute de legea penală.

Infracțiunea se consumă în momentul în care acțiunea de a da ajutor a fost executată și a produs urmarea imediată, adică starea de pericol pentru înfăptuirea justiției datorită acțiunii săvârșite, care conține posibilitatea împiedicării sau îngreunării cercetărilor într-o cauză, tragerii la răspundere penală, executării unei pedepse sau măsuri privative de libertate.

Sub aspectul laturii subiective a infracțiunii, inculpatul CPO a acționat cu intenție calificată prin scop, probele administrate în cauză dovedind că și-a dat seama și a dorit să dea ajutor martorilor LC și GMG, prevăzând că prin faptele sale creează o stare de pericol pentru înfăptuirea justiției.

Citeste mai mult  Exercitarea autorității părintești în ipoteza în care părinții locuiesc în țări diferite

În legătură cu scopul în care a acționat, așa cum a arătat și anterior, instanța consideră că inculpatul a avut reprezentarea reală că Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism investighează posibile fapte prevăzute de legea penală săvârșite de societățile deținute de cei doi martori și a dorit, în virtutea relației pe care o avea în special cu martorul LC, de acorda ajutor acestora.” (Tribunalul București, Sentința penală nr. 713 din 5 aprilie 2018, www.rolii.ro)

Cuvinte cheie: > >