Group 1

Folosirea unor declarații notariale nereale în vederea obținerii unei indemnizații

29 iulie 2020 Drept Penal Jurisprudenta

Folosirea unor declarații notariale nereale într-un dosar de obținere a unei indemnizații lunare de refugiat nu realizează tipicitatea infracțiunii de înșelăciune, întrucât între inculpat și Casa Județeană de Pensii nu există raporturile cu caracter patrimonial, pe care le presupune înșelăciunea, ca infracțiune contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii. 

Extras din considerentele deciziei nr. 763/2020 a Curții de Apel Cluj:

”Prin hotărârea atacată, s-a reținut că, în drept, fapta inculpatului PD care, în cursul anului 2011 a obținut o indemnizație lunară de refugiat cu ajutorul inculpatului CS și a inculpatului CV prin inducerea în eroare a reprezentanților Casei Județene de Pensii Cluj, folosind declarațiile notariale nereale ale inculpaților FM și SI care i-au atestat calitatea de refugiat, deși nu aveau cunoștință despre aceasta și cauzând în acest mod un prejudiciu în sumă de peste 15.416 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, prev. de art. 244 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod pena l.

Premergător oricărei analize asupra caracterului real sau nereal al declarațiilor notariale folosite pentru atestarea calității de refugiat a inculpatului, Curtea va constata (în conformitate cu jurisprudența în materie, dec.156/A /2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, dec.pen. nr.268/RC/25.06.2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, dec.449/A/2015 a aceleiași instanțe) că faptele așa cum sunt descrise în concret în speța de față nu realizează tipicitatea infracțiunii de înșelăciune, întrucât între inculpat și Casa Județeană de Pensii Cluj nu există raporturile cu caracter patrimonial, pe care le presupune înșelăciunea, ca infracțiune contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii. Mai exact, specificul acestei infracțiuni constă în aceea că, în urma unor manopere dolosive ale făptuitorului sau prin apelarea a alte elemente frauduloase, victima inducerii în eroare se angajează într-o conduită prejudiciabilă.

Citeste mai mult  (Ne)regularitatea rechizitoriului. Lipsa indicării părții responsabile civilmente

Ori, în speța de față, folosirea unor declarații notariale nereale într-un dosar de obținere a atestatului de refugiat, ar putea constitui o faptă de fals sau uz de fals, însă nu infracțiunea de înșelăciune, infracțiune a cărei obiect juridic se referă la protejarea relațiilor de ordin patrimonial bazate pe încredere, ori, inducerea în eroare a unei autorități nu se include în sfera relațiilor protejate prin incriminarea înșelăciunii.

Mai mult, în cazul infracțiunii de înșelăciune, bunul ce conține folosul material injust iese din posesia sau detenția subiectului pasiv și este pus la dispoziția făptuitorului ca rezultat al inducerii în eroare a acestuia, or, în speța de față, paguba nu este rezultatului unui act de voință al părții civile, ci din modul abuziv în care inculpatul și-a exercitat drepturile prevăzute de legea specială nr.189/2000.

Conchizând, fapta așa cum aceasta a fost descrisă în actul de sesizare nu este prevăzută de legea penală , caz ce împiedică punerea în mișcare și exercitarea acțiunii penale prev. de art.16 lit.b C.p.p., întrucât, potrivit doctrinei și jurisprudenței în materie, sintagma „fapta nu este prevăzută de legea penală” va cuprinde pe lângă faptele care pot constitui contravenții sau abateri disciplinare, și pe cele care ar putea constiti infracțiuni, însă le lipsește unul dintre elementele constitutive, cu excepția elementelor ce țin dde latura subiectivăcare sunt acoperite de teza a II a a aceluiași articol.

Citeste mai mult  Cerere de înlocuire a măsurii arestării preventive în timpul judecății. Pronunțare în camera de consiliu

Așa fiind, în baza art.421 pct.2 lit.a c.p.p. va admite apelul declarat și va desființa hotărârea atacată cu privire la latura penală și latura civilă a cauzei.

Pronunțând o nouă hotărâre, în temeiul art. 396 alin. 5, art. 16 alin. 1 lit. b teza I-a, Cod procedură penală, va dispune achitarea inculpatului de sub învinuirea comiterii infracțiunii de înșelăciune, prev. de art. 215 alin. 1 și 2 Cod penal din 1969, cu aplicarea art. 5 Cod penal.” (Curtea de Apel Cluj, Decizia penală nr. 763 din 16 iulie 2020, www.rolii.ro)

Cuvinte cheie: >