Hotărâre care să țină loc de act autentic. Refuzul nejustificat al promitentului vânzător de a încheia contractul vs imposibilitatea de înscriere în cartea funciară

12 octombrie 2015 Drept Civil Jurisprudenta

Potrivit dispozițiilor art. 1669 alin.1 NCC, pentru a putea pronunța o hotărâre care să țină loc de contract de vânzare, instanța de judecată trebuie să constate că una dintre părțile care au încheiat o promisiune bilaterală de vânzare refuză în mod nejustificat să încheie contractul promis și, respectiv, că toate celelalte condiții de validitate sunt îndeplinite.

Astfel, lipsa oricăror demersuri ale promitenților vânzători pentru obținerea documentației cadastrale necesare încheierii actului de vânzare în formă autentică notarială potrivit dispozițiilor art. 54 din Legea nr.7/1996 (care prevăd în sarcina notarului public obligația de a solicita, în ipoteza actelor prin care se transmite un drept real imobiliar, înscrierea în cartea funciară) echivalează cu un refuz de încheiere a actului în formă notarială, iar interpretarea instanței, conform căreia existența unor presupuse dificultăți în întocmirea documentației cadastrale relevate cu prilejul judecății, ar echivala cu lipsa refuzului promitenților vânzători, conduce la concluzia că, față de atitudinea pasivă a acestora, încheierea actului de vânzare în formă autentică nu mai este posibilă.

Citeste mai mult  Proces verbal de contravenție anulat. Procedura comunicării vitezei prin stație este nelegală

Prin urmare, reținând neîndeplinirea primei condiții impuse de 1669 alin. (1) NCC și, în consecință, faptul că nu poate fi pronunțată o hotărâre care să țină loc de act de vânzare pentru că, în realitate, nu există un refuz nejustificat al pârâților, ci o imposibilitate de înscriere a terenurilor în cartea funciară, instanța de apel a pronunțat o hotărâre nelegală. (ICCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 835 din 20 martie 2015, www.scj.ro)

Cuvinte cheie: > >