ICCJ. Actelele ce pot fi atacate în faţa instanţei de contencios administrativ de către prefect

9 iulie 2015: Decizia ICCJ (nr. 11 din 11 mai 2015) a fost publicata in Monitorul Oficial cu numarul 501 din 8 iulie 2015.

In considerente, Inalta Curte a retinut ca ” art. 123 alin. (5) din Constitutie nu conditioneaza si nu limiteaza expres dreptul de tutela administrativa exercitat de prefect, intrucat se refera la „un act al consiliului judetean, al celui local sau al primarului”.

Insa, acelasi text constitutional statueaza expres faptul ca prefectul poate ataca un asemenea act in fata instantei de contencios administrativ.(…)

Din interpretarea coroborata a textului constitutional cu dispozitiile infraconstitutionale ale Legii nr. 554/2004 – lege organica adoptata in temeiul art. 75 si art. 76 alin. (1) cu referire la art. 73 alin. (3) lit. k) din Constitutie – rezulta ca prefectul exercita dreptul de tutela administrativa numai in privinta actelor administrative emise de autoritatile administratiei publice locale, intrucat numai aceste acte sunt emise „in regim de putere publica, pentru satisfacerea unui interes legitim public”, in sensul art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004, prin realizarea competentei administrative (ca suma de atributii conferite unei entitati in organizarea executarii si executarea in concret a legii) ce revine autoritatii publice plasate, in cadrul raportului juridic de drept administrativ, pe o pozitie exorbitanta in raport cu particularii. Spre deosebire de raporturile juridice de drept administrativ, in cadrul carora sunt emise sau incheiate actele administrative, este de retinut faptul ca actele incheiate sau emise de autoritatile administratiei publice locale in cadrul unor raporturi juridice civile se caracterizeaza prin pozitia de egalitate juridica pe care se situeaza subiectele de drept.
Or, exceptand actele administrative in sensul aratat in precedent, toate celelalte acte ale autoritatile administratiei publice locale [cum sunt, de exemplu, cele aferente unor raporturi juridice civile ori de munca] incheiate in cadrul unor raporturi juridice apartinand altor ramuri de drept excedeaza dreptului si contenciosului administrativ. In privinta acestor acte incheiate sau emise de autoritatile administratiei publice locale sunt aplicabile reglementarile specifice de drept substantial si procedural, iar nu dreptul comun in materia contenciosului administrativ, caruia i se circumscrie institutia juridica a tutelei administrative.

Citeste mai mult  Noi criterii de includere a contribuabililor în categoriile ”mari” și ”mijlocii”

Interpretarea (…) in sensul ca, in exercitarea dreptului de tutela administrativa, prefectul are posibilitatea de a contesta in fata instantei de contencios administrativ toate actele autoritatilor administratiei publice locale, indiferent de natura juridica a acestora, reprezinta, chiar in sensul celor retinute de Curtea Constitutionala, o indepartare „de la normele si principiile generale care guverneaza, pe de o parte, institutia contenciosului administrativ si, pe de alta parte, institutia tutelei administrative”.

O asemenea interpretare ar conduce la ipoteza contrara dispozitiilor de ordine publica referitoare la competenta Instantelor judecatoresti, ipoteza in care instanta de contencios administrativ ar urma sa se pronunte asupra unor raporturi juridice in privinta carora competenta apartine jurisdictiei de drept comun ori jurisdictiei muncii, cum se intampla in cauza dedusa judecatii in litigiul de fond in care a fost formulata prezenta sesizare (actiune avand ca obiect anularea dispozitiei emise de primar prin care a fost aplicata sanctiunea disciplinara a avertismentului, in baza art. 248 alin. (1) lit. a) din Codul muncii, unei persoane incadrate cu contract individual de munca).
De altfel, faptul ca institutia tutelei administrative vizeaza numai actele administrative rezulta fara echivoc inclusiv din terminologia legii, intrucat art. 19 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 340/2004 dispune expres ca „prefectul […] verifica legalitatea actelor administrative ale consiliului judetean, ale consiliului local sau ale primarului”.

Citeste mai mult  RIL admis. Calea de atac împotriva hotărârilor pronunțate în materia contenciosului administrativ

Pentru toate considerentele expuse, (…)prefectului ii este recunoscut dreptul de a ataca in fata instantei de contencios administrativ numai actele administrative emise de autoritatile administratiei publice locale, in intelesul prevederilor art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004.”

***

În data de 11 mai 2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin Încheierea din 19 iunie 2014, pronunţată în dosarul nr.612/122/2013, şi a stabilit că:

În interpretarea dispoziţiilor art.3 din Legea contenciosului administrativ nr.554/2014, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu dispoziţiile art.63 alin.(5) lit.e) şi art.115 alin.(2) din Legea administraţiei publice locale nr.215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art.19 alin.(1) lit.a) şi lit.e) din Legea nr.340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art.123 alin.(5) din Constituţie, prefectului îi este recunoscut dreptul de a ataca în faţa instanţei de contencios administrativ actele administrative emise de autorităţile administraţiei publice locale, în înţelesul prevederilor art.2 alin.(1) lit.c) din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Cuvinte cheie: > > > >