ICCJ. Dezlegare chestiune de drept ref interpretarea noțiunii „societăţi financiar-bancare” din cuprinsul art. 8 din OUG nr. 79/2008

9 iulie 2015: Decizia ICCJ (nr. 17/2015) a fost publicată în Monitorul Oficial cu numărul 503 din 8 iulie 2015.

În considerente, Înalta Curte  a reținut că ”în condiţiile în care nu poate fi identificată în legislaţia de referinţă o categorie de entităţi „financiar-bancare” şi ţinând seama de o regulă de bază a interpretării logice, în conformitate cu care o normă trebuie interpretată într-un sens care să permită aplicarea ei, iar nu într-un sens care să o înlăture de la aplicare, singura concluzie ce se poate desprinde este aceea că sintagma „societăţi financiar-bancare” în sensul art. 8 din OUGnr. 79/2008 se referă la instituţiile financiare şi la cele bancare.

Această interpretare este confirmată de altfel de evoluţia ulterioară a legislaţiei, OUG nr. 79/2008 fiind abrogată de OG nr. 26/2013. Această din urmă OG a prevăzut expres la art. 2 că măsurile de disciplină financiară la care se referă nu se aplică:

a) instituţiilor de credit, instituţiilor financiare şi societăţilor definite potrivit OUGnr. 99/2006, cu excepţia fondurilor de garantare şi contragarantare care îndeplinesc condiţiile de la art. 1;

b) societăţilor de asigurare reglementate de Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare;

c) operatorilor economici care îndeplinesc condiţiile art. 1, care prin legi speciale sunt exceptaţi de la aplicarea prevederilor legale privind fundamentarea şi aprobarea bugetelor de venituri şi cheltuieli aplicabile operatorilor economici la care statul este acţionar unic, majoritar sau deţine o participaţie direct ori indirect majoritară;

Citeste mai mult  Procedura privind stabilirea din oficiu a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau reţinere la sursă

d) unităţilor de cercetare-dezvoltare definite potrivit OG nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia celor care îndeplinesc condiţiile de la art. 1.

Chestiunea de drept ridicată de instanţa de trimitere se referă şi la aspectul dacă – pornind de la interpretarea potrivit căreia art. 8 din OUG nr. 79/2008 se referă şi la instituţiile financiare – în această categorie se includ şi acele instituţii financiare nebancare constituite ca societăţi comerciale pe acţiuni, la care statul este acţionar unic sau majoritar.

Pentru lămurirea acestei chestiuni este necesară aplicarea altor două reguli ale interpretării logice a normei juridice, respectiv: ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus, în conformitate cu care nu ne este îngăduit să distingem acolo unde legea nu distinge, şi exceptio est strictissimae interpretationis (excepţiile sunt de strictă interpretare).

Astfel, se constată că, prin conţinutul său, art. 8 din OUG nr. 79/2008 nu face nicio distincţie după forma de constituire sau după eventuala participaţie a statului la constituirea societăţii (instituţiei) financiare, deci acest text legal trebuie privit ca referindu-se la instituţiile financiare în general.

Citeste mai mult  Anularea deciziei de stabilire a onorariului de succes emisă de Decanul Baroului

De altfel, din conţinutul art. 8 reiese că au fost exceptate de la regimul instituit prin OUG nr. 79/2008 acele societăţi care beneficiau deja de supravegherea şi controlul activităţii din partea unor autorităţi autonome specializate (instituţiile financiare nebancare şi băncile se aflau sub supravegherea prudenţială a BNR, societăţile de asigurări erau sub controlul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, iar Fondul „Proprietatea” se afla sub autoritatea CNVM).

Este adevărat că art. 1 stipulează expres faptul că prevederile acestei OUG „se aplică regiilor autonome, societăţilor şi companiilor naţionale şi societăţilor comerciale la care statul sau o unitate administrativ-teritorială este acţionar unic sau majoritar, precum şi filialelor acestora, denumite în continuare operatori economici”.

De asemenea nu poate fi ignorat faptul că art. 6 alin. (1) din Legea nr. 93/2009 impune obligaţia acestor instituţii de a se constitui ca societăţi comerciale pe acţiuni.

Însă, din structurarea actului normativ, respectiv faţă de situarea textelor legale în discuţie în conţinutul acestuia, raportul dintre art. 1 şi 8 din OUG nr. 79/2008 apare ca fiind un raport de la regulă la excepţie.

Citeste mai mult  Proiectul privind modificarea Codului Fiscal

În această ordine de idei urmează ca aria de aplicare a art. 1 să fie privită ca acoperind situaţia acelor societăţi comerciale la care statul este acţionar unic sau deţine o participaţie majoritară, dar care nu intră într-o categorie exceptată de la aplicarea ordonanţei, în timp ce societăţile la care statul este acţionar unic sau deţine o participaţie majoritară şi care au statut de instituţie financiară ori bancară vor intra sub incidenţa excepţiei reglementate de art. 8.”

***
În data de 8 iunie 2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept,
a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Piteşti – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, prin Încheierea din 15 ianuarie 2015, pronunţată în dosarul nr.7570/63/2013, şi a stabilit că:

Sintagma „societăţi financiar-bancare” din cuprinsul art.8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.203/2009, cu modificările şi completările ulterioare, se referă şi la instituţiile financiare, inclusiv la instituţiile financiare nebancare constituite ca societăţi comerciale pe acţiuni la care statul este acţionar unic sau majoritar. (www.scj.ro)

Cuvinte cheie: > >