Secțiile pentru procurori și judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au decis înființarea rețelei consilierilor de etică la nivelul Parchetelor, Curților de apel și Tribunalelor, cu scopul de a veni în sprijinul magistraţilor şi de a preîntâmpina ivirea unor încălcări ale normelor de etică şi deontologie profesională.
Potrivit unui comunicat al CSM, hotărârile secţiilor reglementează modalitatea de desemnare, criteriile de selecție, numirea, formarea profesională și atribuțiile consilierilor de etică, revocarea, suspendarea și încetarea calității acestora.
Reţeaua consilierilor de etică reprezintă, în esenţă, un cadru de identificare a problemelor specifice sistemului judiciar şi a posibilelor soluţii de rezolvare a acestora care pot viza diverse modalităţi de reglare, unele cu caracter administrativ, altele putând fi remediate numai prin reformarea cadrului legal.
Pentru adoptarea acestor hotărâri au fost avute în vedere următoarele:
1. Înfiinţarea acestei instituţii atât la nivelul sistemului judiciar, cât şi al altor autorităţi publice, reprezintă o prioritate pentru România şi un obiectiv asumat de ţara noastră ce trebuie îndeplinit într-un termen cât mai scurt.
2. Concluziile rezultate în urma unor analize şi proiecte derulate de CSM în cooperare cu instanţele şi parchetele de la nivel naţional şi cu Consiliul Judiciar din Olanda, care au relevat că legislaţia în vigoare nu reglementează mecanisme proactive de evitare a încălcării normelor de conduită de către judecători şi procurori, actualul sistem fiind orientat mai degrabă spre sancţiune decât prevenţie.
3. Documentele strategice adoptate de autorităţile cu atribuţii în domeniul judiciar, ale căror planuri de acţiune prevăd măsuri specifice, concrete de întărire a integrităţii judiciare şi dezvoltarea unei culturi a integrităţii judiciare prin formare profesională şi perfecţionarea sistemului de reguli de conduită şi deontologice:
– Strategia Naţională Anticorupţie 2012 – 2015 (SNA), adoptată prin HG nr.215/2012;
– Strategia de întărire a integrităţii în justiţie 2011 – 2016 (aprobată de Plenul CSM la 22.11.2011 )
– Planul de acţiune pentru implementarea strategiei de integritate, adoptat de Plenul CSM în aceeaşi şedinţă din 22.11.2011. Acesta prevede printre acţiunile de implementare „constituirea reţelei naţionale a consilierilor de etică judiciară, în vederea uniformizării practicilor în domeniul eticii” şi „crearea procedurilor pentru aplicarea Ghidului de conduită pentru sistemul judiciar – elaborarea de reglementări procedurale în Ghid şi crearea comisiilor de etică judiciară la nivel local…cu rol de consultare şi recomandare”.
– Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2015 – 2020, adoptată prin HG nr.1155/2014;
– Planul de acţiune pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2015 – 2020, aprobat prin HG nr.2982/2016. Ca măsură concretă de consolidare a integrităţii în cadrul sistemului judiciar, acest plan prevede „Continuarea monitorizării SNA cu privire la sistemul judiciar prin crearea şi asigurarea funcţionării unui Consiliu de integritate şi a unei reţele de consilieri de integritate pentru magistraţi şi personalul auxiliar.
4. Recomandările şi reglementările europene şi internaţionale şi angajamentele asumate de România în materie de luptă împotriva corupţiei, vizând constituirea a unui sistem integrat de formare profesională, inclusiv în ceea ce priveşte integritatea şi etica profesională a magistraţilor, astfel:
Raportul de evaluare a României în cadrul celei de a patra runde de evaluare GRECO privind integritatea membrilor Parlamentului şi integritatea judecătorilor şi procurorilor conține trei recomandări legate de integritatea judecătorilor şi procurorilor:
– Completarea Codului de etică al judecătorilor şi procurorilor în aşa manieră încât să ofere îndrumare potrivită în special cu privire la conflictele de interese (paragraful 97);
– Sistemul de justiţie să răspundă mai bine riscurilor de integritate ale judecătorilor şi procurorilor, în special prin abordarea de către Consiliul Superior al Magistraturii şi Inspecţia Judiciară a unui rol mai activ în materie de analiză, informare şi îndrumare şi consolidarea rolului şi eficienţei titularilor funcţiilor de conducere din fruntea instanţelor şi parchetelor, fără a fi afectată independenţa judecătorilor şi procurorilor (paragraful 114);
– Creşterea eforturilor de formare şi conştientizare cu privire la integritate şi componentele preventive ale politicilor anticorupţie, inclusiv pentru judecătorii şi procurorii în funcţie.
Avizul nr. 4 ( 2003 ) al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE) în atenţia Comitetului de Miniştri privind formarea iniţială şi continuă specifice judecătorilor la nivel naţional şi european;
Recomandarea CM/Rec (2010)12 a Comitetului Miniştrilor către statele membre cu privire la judecători: independenţa, eficienţa şi responsabilităţile arată, în Capitolul VIII, că „Judecătorii ar trebui să poată solicita sfaturi în materie de etică unui organism din cadrul sistemului judiciar”. În acelaşi capitol se prevede că „Judecătorii trebuie să se ghideze în activitatea lor de principii etice de conduită profesională”, aceste principii incluzând „… nu numai îndatoriri care pot fi sancţionate prin măsuri disciplinare, ci şi îndrumări date judecătorilor cu privire la modul lor de a se comporta”, principiile urmând a fi „… enunţate în codurile de etică judiciară care ar trebui să menţină încrederea publicului în judecători şi puterea judecătorească”, la elaborarea acestor coduri judecătorii trebuind să aibă un rol major.
O primă acţiune în formalizarea celor hotărâte de Secţia pentru judecători şi Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii o reprezintă aprobarea, prin Hotărârea Plenului CSM nr. 887 din 14.07.2016, a propunerii Institutului Naţional al Magistraturii de completare a Programului de formare continuă a judecătorilor şi procurorilor pe anul 2016 cu proiectul referitor la formarea consilierilor de etică, respectiv organizarea a două prime seminarii de formare cu o durată de câte trei și, respectiv două zile, organizate la nivel centralizat, unul pentru judecători și unul pentru procurori, în cadrul cărora urmează să se detalieze atribuțiile consilierilor de etică, să se elaboreze calendarul activităților pentru următoarea perioadă și să se stabilească tematica și agenda seminariilor organizate la nivel descentralizat.
Seminariile urmează a fi realizate în cadrul proiectului finanțat de Ambasada Olandei „Consolidarea integrității în cadrul sistemului judiciar – Cooperare între Consiliul Superior al Magistraturii din România și Consiliul Judiciar din Olanda”.
Cuvinte cheie: consilieri de etica > judecator > procuror
