Inaplicabilitatea prevederilor privind concedierea în cazul încetării CIM pe durata perioadei de probă

29 octombrie 2018 Jurisprudenta

”Legea nr. 53/2003 a conferit contractului individual de muncă o reglementare riguroasă, de strictă interpretare și aplicare, prevederile referitoare la încheierea, suspendarea și încetarea raportului juridic dintre angajator și salariat urmând a fi aplicate la situaţia de fapt în consonanță cu voința legiuitorului. Extrapolarea unor norme de drept specifice încetării contractului individual de muncă prin concediere la încetarea aceluiași contract cu ocazia finalizării perioadei de probă constituie o gravă eroare în interpretarea și aplicarea legii (…)

La expirarea perioadei de probă de 90 de zile, angajatorul a optat pentru ipoteza încetării contractului în modalitatea pe care i-o conferea norma specială (art. 31), iar situarea salariatului într-o situaţie de incapacitate temporară de muncă, supusă dispoziţiilor art. 50 lit. b Codul muncii, pe durata ori chiar în proximitatea finalizării perioadei de probă, nu îl obliga pe angajator să amâne măsura adoptată, ori să extindă durata perioadei de probă cu un număr de zile corespunzător celui de suspendare de drept a contractului. (…)

Citeste mai mult  Lipsa unei mențiuni obligatorii din acordul de recunoaștere a vinovăției

Legea este de strictă interpretare şi aplicare, iar dacă în cazul concedierii angajatorul este obligat să ia în calcul temporizarea măsurii unilaterale de încetare a contractului, până la epuizarea perioadei în care raporturile de muncă sunt suspendate de drept (reglând în mod corespunzător şi perioada de preaviz), este pentru că în acest din urmă caz salariatul trebuie să aibă posibilitatea efectivă a contestării măsurii dispuse, să nu fie pus în postura de a cere anularea unei concedieri făcute pe durata incapacităţii de muncă din motive medicale şi din cauza căreia poate pierde termenul de contestare, dar şi să beneficieze corect de preavizul necesar identificării unui alt loc de muncă.
Acesta este sensul interdicţiei instituite prin art. 60 Codul muncii, care permite judecătorului cauzei să constate fără nici o altă probă că salariatului i s-a negat acest drept legal, de a fi în perioada de derulare a contractului de muncă atunci când angajatorul îi comunică măsura concedierii. Nu este însă cazul situaţiei reglementate în art. 31, text regăsit în Capitolul I privind ,,încheierea contractului individual de muncă’’ al Titlului II al Codului muncii, distinct aşadar de art. 58 şi urm. Codul muncii referitoare la concediere şi care se regăsesc în Capitolul V privind ,,încetarea contractului individual de muncă’’. (Curtea de Apel Constanța, Decizia civilă nr. 142/CM/14 mai 2018, portal.just.ro)

Cuvinte cheie: > > > >