Incheierea contractelor prin Internet. Oferta de a contracta si acceptarea ofertei (III)

12 iunie 2014 Drept Civil

Intr-o formulare sintetica, prin incheierea contractului intelegem realizarea acordului de vointa al partilor asupra clauzelor contractuale. Acest acord se realizeaza prin intalnirea, pe deplin concordanta sub toate aspectele, a unei oferte de a contracta, cu acceptarea acelei oferte.[1] Oferta si acceptarea ofertei sunt pilonii centrali in determinarea existentei acordului de vointa.[2]

Incheierea contractelor nu poate fi, in fond despartita, de elementele ce tin de validitatea contractului incheiat: orice contract se incheie in ideea validitatii sale. Din acest punct de vedere, contractul incheiat prin mijloace electronice este tratat in mod identic cu un contract traditional, si deci, nu vom reveni cu o analiza a conditiilor de validitate.

Oferta de a contracta. Oferta este propunerea facuta de o persoana in vederea incheierii unui contract. Fiind sintetizate in doctrina atat conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca oferta precum si multiple alte aspecte, vom face doar precizarile ce deriva din specificitatea mediului Internet.

Noua legislatie stabileste ca o propunere constituie oferta de a contracta daca aceasta contine suficiente elemente pentru formarea contractului si exprima intentia ofertantului de a se obliga in cazul acceptarii ei de catre destinatar (art. 1188) Propunerea adresata unor persoane nedeterminate,chiar daca este precisa, nu valoreaza oferta ci, dupa imprejurari,solicitare de oferta sau intentie de negociere. Cu toate acestea, propunerea valoreaza oferta daca aceastarezulta astfel din lege, din uzante ori, in mod neindoielnic, dinimprejurari. In aceste cazuri, revocarea ofertei adresate unor persoanenedeterminate produce efecte numai daca este facuta in aceeasi formacu oferta insasi sau intr-o modalitate care permite sa fie cunoscuta in aceeasi masura cu aceasta (art.1189). Oferta trebuie emisa in forma ceruta de lege pentru incheierea valabila a contractului (art.1187).

Oferta in forma electronica, datorita modului sau de exprimare prezinta anumite caracteristici speciale: este parametrizata, difuza si cu vocatie mondiala.[3]

Acceptarea ofertei. Acceptarea ofertei reprezinta manifestarea de vointa a destinatarului ofertei de a incheia un contract. Potrivit art. 1196 noul Cod Civil constituie acceptare orice act sau fapt al destinatarului, daca indica in mod neindoielnic acordul sau cu privire la oferta si ajunge in termen la autorul ofertei. Chiar si tacerea sau inactiunea destinatarului poate valora acceptare daca acest lucru rezulta din lege, din acordul partilor, din practicile stabilite intre acestea, din uzante sau din alte imprejurari.

Citeste mai mult  Anularea convenţiei matrimoniale, urmare a violenţei - viciu de consimțământ

1. Acceptarea prin posta electronica. Utilizatorul de Internet poate accepta o oferta de a contracta prin trimiterea unui e-mail autorului ofertei, aceasta ipoteza fiind cea mai apropiata de cea clasica a contractelor prin corespondenta. [4]

2. Clickwrap. Shrinkwrap. Browsewrap.  

Clickwrap presupune o actiune a utilizatorului de Internet pentru a-si manifesta acordul. Metoda este larg utilizata de magazinele on line si presupune, apasarea, cu ajutorul mouse-ului pe o serie de casute ce explica termenii (clauzele contractuale). In acest caz, acceptarea este expresa si indica in mod neindoielnic acordul de vointa al destinatarului ofertei. Click-ul final pe un buton de acceptare, avand in vedere ca in general este precedat de o serie de alte gesturi precum completarea unui formular, scrierea unor date personale, in mod clar reprezinta o acceptare expresa.

Shrinkwrap. In acest caz, destinatarul ofertei nu poate citi conditiile ofertei decat dupa ce desigileaza produsul (caci clauzele contractuale sunt printate si introduse in ambalajul produsului expediat). Practic, acceptantul nu ia cunostiinta de clauzele contractuale si de particularitatile esentiale ale ofertei decat dupa ce subscrie la aceasta. In mod evident, o “manifestare de vointa” astfel smulsa este, in principiu, lipsita de forta juridica.

In S.U.A. instantele de judecata au decis ca o acceptare de acest fel are forta juridica daca acceptantul ofertei a avut oportunitatea de a citi clauzele contractuale inainte de formarea efectiva a contractului. De asemenea, s-a statuat ca, in cazul in care acceptantul ofertei ia cunostiinta despre conditiile contractuale, iar ulterior, la primirea produsului, acesta este insotit, la randul sau, de anumiti termeni contractuali (introdusi in interiorul pachetului nu pe partea exterioara)[5], acesti termeni au putere in fata justitiei doar atunci cand nu modifica semnificativ clauzele contractuale initial stabilite. In orice caz, a accepta o modificare doar prin deschiderea pachetului nu poate fi primita in lipsa unui aviz expres. [6]

Citeste mai mult  Denuntare unilaterala. Lipsa manifestarii exprese

Browsewrap.  Utilizatorul de Internet nu poate lua la cunostiinta de clauzele contractuale decat dupa un click (sau mai multe) pe un hiperlink ce contine termenii si conditiile contractarii. De fel, hiperlink-ul se gaseste in subsolul paginii. Aici se pune problema, avem sau nu de-a face cu o acceptare? In jurisprudenta americana, s-a statuat ca, pentru ca acceptarea astfel exprimata sa produca efecte juridice, trebuie sa existe un fel de actiune din partea utilizatorului (utilizarea site-ului constituie act de acceptare) insotita de dovezi ca termenii si conditiile au fost usor de gasit si citit pentru orice utilizator de Internet obisnuit.[7] Atunci cand conditiile contractuale, nu sunt afisate intr-un loc usor vizibil, fiind plasate obscur, nu exista acord de vointe. [8]

3. Acceptarea prin actiunea interfetei automatizate pentru realizarea acordului: utilizarea agentilor software inteligenti.

Aceasta tehnica este complet automatizata multumita interactivitatii care are loc exclusiv intre doua sisteme informatice. Procedeul a inceput a fi utilizat in cadrul comertului intre profesionisti in asociere cu tehnica denumita “schimb de date informatizate” (E.D.I.). Particularitatea in ce priveste absenta interventiei umane rezida in automatizarea chiar a procesului de luare a deciziei. Astfel, sistemul informatic fara a astepta o manifestare umana, ia decizia de a emite un mesaj (prin ipoteza de comanda) si, deci, de a crea o obligatie juridica. In mod simetric, dupa primirea unei oferte, calculatorul poate, fara interventie umana, sa accepte oferta, sa o respinga ori sa faca o contraoferta. Autonomia acestor sisteme justifica utilizarea notiunii de “agenti inteligenti”.[9]

Citeste mai mult  Motivul de recurs constând în necompetența materială a instanței

In mod clar, agentii nu au initiativa sau vointa proprie, actionand neutru pe baza programarii prealabile. Deci, manifestarea de vointa apartine persoanei pentru care functioneaza calculatorul si programul informatic. Valoarea juridica a consimtamantului automatizat exista oare in temeiul unui raport mandant-mandatar, asa cum s-a spus in literature?[10] Nu putem aprecia ca fiind vorba de raporturi izvorate dintr-un contract de mandat pentru simplul motiv ca, tinand cont de definitia legala a mandatului (art. 2009 noul Cod Civil), in mod evident, “agentul inteligent” chiar daca are caracteristicile functionale tipice omului si actioneaza in numele cuiva, nu are atributele unei persoane si cu atat mai putin putem vorbi de capacitatea acestuia de exercitiu ceruta de lege pentru mandatar.

_____________________________________

[1] C. Statescu, C. Birsan, Drept civil. Teoria generala a obligatiilor, Ed. a-IX-a, Editura Hamangiu, Bucuresti 2008 , pag. 39;

[2} V. Gautrais, La formation des contrats en ligne, in „Guide juridique du commerçant électronique”;

[3] Pentru detalii: A. Bleoanca, Contractul in forma electronica, Editura Hamangiu, Bucuresti 2010 , pag. 58-62;

[4] A se vedea A. Bleoanca, op. cit. pag. 74-75;

[5] Se impune precizarea deoarece pozitionarea termenilor contractuali pe partea exterioara a pachetului semnifica posibilitatea acceptantului ofertei de a-i citi inainte de formarea contractului.

[6] Aunya Singsangob, A Validity of Shrinkwrap and Clickwrap License Agreements in the USA : Should we follow UCITA? Disponibil on line la http://legalaid.bu.ac.th/files/articles/A_VALID_OF_SWL.pdf

[7] I. Ballon, Internet Terms of Use and Contract Formation, Cauza R.egister.com Inc. v. Verio Inc disponibil on line la:

http://www.law.stanford.edu/display/images/dynamic/events_media/UGC%20Internet%20contract%20TOU%20for%206th%20Stanford%20Best%20Prac%20Conf%20_Jun%2012,%202009_.pdf

[8] I. Ballon, op. cit, Cauza Specht v Netscape Communications Corp

[9] A. Bleoanca, op.cit. , pag. 78-79;

[10] In acest sens: A. Bleoanca, op. cit, pag. 81;

__________________________________________________________

Raluca Cirstea

Avocat, Baroul Bucuresti

Cuvinte cheie: > >