Infracţiunea de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului. Recoltarea unei singure probe biologice

18 februarie 2016 Drept Penal Jurisprudenta

”Declararea neconstituţională a sintagmei „la momentul prelevării probelor biologice” din cuprinsul art. 336 alin. 3 Cod penal nu prezintă relevanţă sub aspectul legalităţii incriminării, nefiind dezincriminată fapta conducătorului auto de a conduce un autovehicul pe drumurile publice având o concentraţie alcoolică peste limita legală, pronunţarea condamnării depinzând de împrejurarea ca valoarea alcoolemiei la momentul surprinderii în trafic să depăşească limita legală (0,80gr/l).

Recoltarea unei singure probe biologice, deşi face imposibil calculul retroactiv al alcoolemiei, nu a fost invocată de inculpat în faza de judecată la instanţa de fond, care a recunoscut în totalitate săvârşirea infracţiunii descrisă în actul de sesizare şi a optat pentru judecarea cauzei în procedura abreviată a recunoaşterii învinuirii, prev. de art. 374 alin. 4, art. 375 Cod procedură penală, exclusiv pe baza probelor administrate în faza urmăririi penale, pe care le-a recunoscut şi însuşit.

***Dezlegare chestiune de drept privind conținutul constitutiv al infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului***

În aceste condiţii, nu există nicio probă care să justifice concluzia că la momentul suprinderii în trafic, inculpatul D.D.I. avea o concentraţie alcoolică sub limita legală, iar în raport intervalul scurt (45 min) dintre momentul testării cu aparatul alcooltest (19:25) şi cel al recoltării singurei probe biologice (20:15) apare ca neplauziilă posibilitatea creşterii concentraţiei alcoolice cu 0.25 gr./l, aceasta fiind cel puţin teoretic în scădere în considerarea orei (10:00) la care a avut loc ingestia de alcool, astfel cum a fost declarată de inculpat potrivit procesului verbal de recoltare.

Citeste mai mult  Hotărârile judecătorești publicate online

Totodată, Curtea reţine că imposibilitatea realizării calculului retroactiv al alcoolemiei nu este datorată culpei organelor judiciare, ci atitudinii inculpatului care a refuzat prelevarea celei de-a doua probe, aşa cum s-a consemnat în procesul verbal de recoltare întocmit de U.P.U. – Spitaul Judeţean de Urgenţă Slatina, împrejurare care, alături de recunoaşterea totală şi necondiţionată a faptei şi a probelor de vinovăţie administrate exclusiv în faza urmăririi penale, se coroborează în mod pertinent şi suficient, excluzând orice dubiu asupra vinovăţiei inculpatului.” (Curtea de Apel Craiova, Decizia penală nr. 1710/2015, portal.just.ro)

Cuvinte cheie: > > >