Infracțiunea de șantaj. Lipsa stării de temere a persoanei vătămate. Achitare

29 august 2016 Drept Penal Jurisprudenta

În fapt, se reține că în data de 09.01.2014, persoana vătămată AA, medic chirurg la Spitalul Județean de Urgență SM, a procedat la efectuarea unei intervenții chirurgicale în regim de urgență asupra inculpatului O V, acesta din urmă fiind diagnosticat cu apendicită acută.

După externare și la recomandarea medicului de familie care a observat că starea medicală a pacientului se înrăutățește, acesta s-a deplasat la Cluj unde a fost internat mai multe zile la terapie intensivă.

Inculpatul a recunoscut că după ce a fost externat de la spitalul din Cluj l-a sunat pe persoana vătămată AA pentru a-i ,,mulțumi” de intervenția medicală efectuată asupra sa, însă acesta din urmă a insistat să se întâlnească pentru a-i vedea operația.

Cu ocazia întrevederii, medicul l-a consultat și l-a întrebat cât ar cere pentru a-și retrage reclamație făcută împotriva sa la Ministerul Sănătății, inculpatul fiind de acord cu suma de 1.000 euro pentru a-și recupera cheltuielile efectuate cu intervenția chirurgicală, însă medicul i-a oferit doar suma de 500 euro.

S-a mai arătat că, persoana vătămată l-a contactat telefonic pe inculpat și i-a spus în final că este de acord să îi dea suma de 1.000 euro pentru a retrage plângerea, după care înmânarea banilor s-a realizat într-o zi de luni într-o încăpere a Spitalului Județean S-M.

Persoana vătămată AA a declarat că, l-a operat pe inculpatul O V la apendicită, după care acesta a optat pentru tratament la domiciliu.

S-a arătat că aceasta a fost sunat de către inculpat, după cca.o lună și jumătate, solicitându-i-se bani pentru cheltuielile medicale mari pe care le-a făcut ulterior la Cluj, cerere care a fost respinsă de către medic.

S-a arătat că după încă o lună de la ultima conversație telefonică purtată, inculpatul O V  l-a sunat din nou solicitându-i bani pentru a-și retrage plângerea formulată la Colegiul Medicilor, cerere care a fost din nou respinsă.

Persoana vătămată A A a mai arătat că, la data de 30.05.2014 a fost sunată de către inculpat care i-a cerut să se întâlnească și după ce l-a consultat pe inculpat, acesta i-a cerut 1.000 euro pentru cheltuielile pe care le-a făcut în cauză.

Aceeași persoană a recunoscut că i-a spus inculpatului dacă suma cerută de 1.000 euro nu i se părea prea mare și dacă nu i-ar ajunge 500 euro, situație care l-a revoltat pe inculpat care i-a comunicat că nu este de acord.

Citeste mai mult  Plângere contravenţională. Posibilitatea instanței de a analiza măsura sancțiunii complementare independent de sancțiunea principală

În final, persoana vătămată a declarat că s-a consultat cu un avocat care l-a îndrumat să sesizeze organele de poliție cu privire la cele petrecute.

În procesul verbal din 04.06.2014 care redă înregistrarea audio ,,0062,, a conversației telefonice purtate între inculpat și partea vătămată la inițiativa acestuia din urmă, s-a consemnat la un moment dat, că persoana vătămată s-a tot gândit la cei 1.000 de euro solicitați de către inculpat pentru a retrage reclamațiile și ar fi de acord cu această sumă urmând ca inculpatul să se țină de cuvânt, garanție care i-a fost asigurată de către acesta din urmă, promițându-i că va da telefoane în acest sens.

În procesul verbal din 05.06.2014 care redă integral discuțiile purtate între inculpat și partea vătămată la cabinetul medical al persoanei vătămate, s-a consemnat la un moment dat, că pentru 1.000 euro, inculpatul își va retrage reclamația, sumă care reprezentând daune va fi recuperată de către medic de la Casa de Asigurări, susținere care a fost infirmată de către acesta din urmă.

Instanța reține că, deși înregistrările ambientale s-au aprobat pentru dovedirea infracțiunii de șantaj, persoana vătămată A A a încercat fără succes de 4 ori să dovedească că nu ar fi condiționat actul medical de obținerea de foloase necuvenite, însă de fiecare dată inculpatul a menționat că fiul său i-ar fi dat anumiți bani.

Într-adevăr, la data de 14.03.2014, inculpatul O a înregistrat la Ministerul Sănătății o reclamație prin care a arătat că, persoana vătămată AA în calitate de medic i-ar fi solicitat 250 euro pentru o intervenție medicală care în final nu a reușit.

Totodată, prin decizia nr.88/19.06.2015, Comisia Superioară de Disciplină a Colegiului Medicilor din România a respins contestația inculpatului împotriva deciziei nr.13/21.07.2014 a Colegiului Medicilor din S-M care a dispus stingerea acțiunii disciplinare declanșate împotriva medicului primar de chirurgie generală AA.

Starea de fapt descrisă mai sus, confirmă neîntrunirea elementelor constitutive ale infracțiunii de șantaj, respectiv lipsește temerea ca persoana vătămată neacționând în direcția indicată de către inculpat va suferi o vătămare.

Dimpotrivă, probele indicate mai sus arată clar că inculpatul a urmărit obținerea unui unei sume de bani reprezentând contravaloarea cheltuielilor efectuate cu intervenția chirurgicală, chiar persoana vătămată AA declarând în fața primei instanțe că inculpatul i-a comunicat că ar fi bine să stea de vorbă cu acesta ca să îi dea o sumă de bani întrucât a cheltuit mult cu intervenția chirurgicală efectuată la Cluj, iar suma cerută de inculpat în cuantum de 1.000 euro i se părea prea mare și i-a propus fără succes să accepte 500 euro. Mai mult, după cum s-a arătat mai sus, cu ocazia înregistrărilor ambientale efectuate în biroul persoanei vătămate, inculpatul a comunicat acesteia că oricum suma de 1.000 euro, reprezentând daune va fi recuperată de către medic de la Casa de Asigurări, instanța apreciind că acesta se referea la o formă legală de răspunde patrimonială pentru malpraxis, ceea ce ar dovedi că avantajul pe care inculpatul îl urmărea nu era unul injust.

Citeste mai mult  Recalificarea obiectului cererii de chemare în judecată. Încălcarea principiilor disponibilităţii şi al contradictorialităţii

Faptul că ulterior s-a ajuns la condiționarea remiterii sumei de bani de retragerea sesizării înaintată Colegiului Medicilor, nu a reprezentat altceva decât o adăugare la caracterul licit al avantajului patrimonial urmărit de către inculpat, a unui element infracțional care nu ține în prezenta cauză.

Astfel, susținerea primei instanțe în sensul că comportamentul ulterior al inculpatului dovedește fără putință de tăgadă că a introdus această plângere la Colegiul Medicilor tocmai pentru a avea motive să îi solicite medicului anumite sume de bani, respectiv niciodată scopul real al introducerii acestor plângeri nu a fost tragerea la răspundere a medicului, ci o metodă de constrângere a acestuia să îi dea anumite sume de bani pentru a-și retrage plângerile, reprezintă o simplă ipoteză care nu este susținută deloc de probele administrate în cauză.

Mai mult, conduita inculpatului manifestată atât cu ocazia organizării flagrantului cât și ulterior pe parcursul desfășurării procesului penal dovedește buna credință a acestuia care nu a urmărit altceva decât să recupereze cheltuielile efectuate cu urmare a intervenției chirurgicale, iar retragerea sesizării înaintată Colegiului Medicilor nu a constituit altceva decât voința inculpatului de a pune capăt diferendului avut cu persoana vătămată.

Într-o altă ordine de idei, se apreciază că odată ce reclamația a fost înregistrată la Colegiului Medicilor la finele lunii martie 2015 și persoana vătămată AA cunoștea de existența acestuia la data la care a fost contactat telefonic prima dată de către inculpat, este mai puțin probabil ca după cca. o lună i-ar fi fost insuflată victimei o temere căreia aceasta nu putea rezista decât dacă ar fi acționat în direcția dorită de către inculpat.

Citeste mai mult  Certificatul de concediu medical nu reprezintă un act administrativ

Mai mult fiind vorba despre o sesizare adresată organelor statului privind conduita profesională a funcționarilor, trebuia cercetată și finalizată corespunzător printr-o decizie, respectiv Regulamentul privind organizarea și desfășurarea activității aprobat prin Decizia nr, 60/2005 a Consiliul Național al Colegiului Medicilor din România nu prevede posibilitatea finalizării cercetării disciplinare ca urmare a retragerii  sesizării de către petent, astfel că temerea ori constrângere exercitată asupra medicului ar fi lipsită de efecte ori de o finalitate efectivă.

În fine, lipsa tipicității obiective a faptei reținute în forma unității legale a fost constatată și de către Judecătoria Satu-Mare și Tribunalul Satu-Mare care au respins propunerea de arestare preventivă a inculpatului reținînd că acesta nu a exercitate acte de constrângere fizică sau psihică asupra persoanei vătămate care să-i fi creat acesteia o temere cu scopul de a obține astfel un folos material injust și că nu se poate stabili cu exactitate cine a avut inițiativa în privința încheierii tranzacției privind remiterea sumei de 1000 euro.

Curtea consideră că infracțiunea de șantaj are ca obiect juridic special ocrotirea relațiilor sociale care privesc libertatea psihică a persoanei, privită sub aspectul posibili­tății de a lua hotărâri și de a se manifesta în mod nestingherit, fără să fie constrâns.

Față de situația de fapt reținută mai sus, Curtea nu constată existența niciunui act de constrângere fie de natură fizică, fie de natură psihică, din partea inculpatului OV pentru a impune persoanei vătămate AA să facă ceea ce i se cere, așa cum i se cere, sau să nu facă ceva, astfel încât să îi fie încălcată acesteia libertatea psihică.

Curtea apreciază că discuțiile purtate de inculpat și persoana vătămată atât în data de 30.05.2016 cât și în data de 02.06.2016 nu au fost de natură de a-i provoca acesteia o temere ținând cont de elemente precum vârsta persoanei vătămate, personalitatea ei, capacitatea intelectuală.” (Curtea de Apel Oradea, Decizia penală nr. 197/2016, www.rolii.ro)

Cuvinte cheie: >