Group 1

Instituția reabilitării. Trăsături de drept penal material și procedural

5 martie 2015 Drept Penal Jurisprudenta

Reabilitarea are caracterul de mijloc legal prin care încetează consecinţele juridice care decuirg dintr-o condamnare sau, într-o formulare mai largă, reabilitarea este mijlocul legal prin care foştii condamnaţi se reintegrează pe plan juridic în societate.
Pot fi stabiblite următoarele trăsături penale, materiale ori procedurale în legătură cu această instituţie juridică :
1. întrucât nu există deosebiri de esenţă între prevederile art. 529 NCPP şi cele ale art. 494 CPP anterior datei de 1.02.2014 (cu singura deosebire referitoare la situaţia celui care la data cererii avea domiciliul în străinătate) rezultă că sunt în continuare aplicabile dispoziţiile din Decizia nr. 83/2007 publicată în M. Of. nr. 780 din 21.11.2008 prin care ÎCCJ-SU, a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al PÎCCJ cu privire la interpretarea şi aplicarea unitară a acestor din urmă dispoziţii de la art. 494 fraza I-a CPP referitoare la instanţa competentă să se pronunţe asupra reabilitării judecătoreşti în situaţia în care prin schimbarea normelor legale de competenţă instanţa care judecat cauza înprimă instanţă nu mai are această competenţă în momentul introducerii cererii stabilind că ,,În caz de modificare a nortmelor de competenţă cererea de reabilitare va fi soluţionată de instanţa competentă să judece cauza în primă instanţă,potrivit legii în vigoare la momentul introducerii cererii”.
2. întrucât potrivit art.166 alin.1 NCP,,condamnatul poate fi reabilitat la cerere de instanţă…” rezultă că la stabilirea instanţei care a judecat cauza în primă instanţă se au în vedere toate cauzele în care acesta a fost condamnat urmând ca potrivit dispoziţiilor speciale privind competenţa instanţelor judecătoreşti de la art. 44 NCPP să se determine instanţa competentă în raport de criteriile cuprinse în aceste norme. Deci chiar dacă condamnatul solicită să se dispună reabilitarea sa judecătorească doar în privinţa unei sau mai multor infracţiuni pentru care a fost condamnat în baza acestor norme se vor avea în vedere toate condamnările pronunţate iar în raport de acestea se stabileşte instanţa competentă să se pronunţe asupra reabilitării.
3. conform prevederilor art. 6 din Legea nr. 187/2012 decăderile, interdicţiile şi incapacităţile decurgând din condamnări anterioare pronunţate în baza legii vechi îşi produc efectele până la intervenirea reabilitării de drept sau dispunerea reabilitării judecătoreşti,în măsura în care fapta pentru care s-a pronunţat condamnarea este prevăzută şi de legea nouă şi dacă decăderile,interdicţiile şi incapacităţile sunt prevăzute de lege. În practică, s-a interpretat această normă în sensul că dispoziţia este aplicabilă şi în situaţia în care interdicţia nu mai este prevăzută în legea penală nouă ca măsură de supraveghere ci cu titlul de pedeapsă complementară.
4. pedepsele cu închisoarea aplicate în baza dispoziţiilor CP 1969 pentru infracţiuni comise în timpul minorităţii nu vor fi luate în considerare la stabilirea stării de recidivă potrivit dispoziţiilor NCP.
5. conform prevederilor art. 15 alin.1 şi 2 din Legea nr. 187/2012 măsura suspendării condiţionate a executării pedepsei aplicată în baza CP 1969 se menţine şi după intrarea în vigoare a NCP, iar regimul suspendării condiţionate a executării pedepsei la care se referă cele expuse este cel prevăzut de CP 1969. Aceasta înseamnă că termenul de încercare stabilit ca modalitate de individualizare a pedepsei până la data de 1.02.2014 când a intrat în vigoare NCP va continua şi după această dată iar la împlinirea acestuia condamnatul va fi reabilitat de drept conform prevederilor art. 86 din CP anterior, dacă condamnatul nu a săvârşit din nou o infracţiune înăuntrul termenului de încercare şi nici nu s-a pronunţat revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei. Prevederi similare se regăsesc la art. 16 alin.1 din Legea nr. 187/2012 ce se referă la măsura suspendării sub supraveghere a executării pedepsei aplicată în baza CP 1969.
6. conform prevederilor art. 16 alin. 2 din Legea nr. 187/2012 pentru determinarea legii penale mai favorabile cu privire la suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei conform art. 5 NCP instanţa va avea învedere sfera obligaţiilor impuse condamnatului şi efectele suspendării potrivit legilor succesive cu prioritate faţă de durata termenului de încercare sau supraveghere. În acest sens, unul din efectele ce trebuie avute în vedere la stabilirea legii penale mai favorabile în această privinţa este acela că în baza CP 1969 opera reabilitarea de drept la împlinirea termenului de încercare dacă erau îndeplinite condiţiile legale pe când un astfel de efect nu îl mai regăsim în legea penală aplicabilă de la 1.02.2014.
7. la stabilirea condiţiilor reabilitării judecătoreşti prevăzute de art. 168 lit. b teza II-a NCP se va considera că acestea sunt dovedite cu privire la îndeplinirea obligaţiilor civile şi în situaţia în care există o prezumţie că a intervenit prescripţia executării dreptului la despăgubiri. Astfel, în practica Tribunalului Olt confirmată de o instanţă din cadrul Curţii de apel Craiova s-a considerat în situaţia unui termen de peste 20 de ani de la data la care a fost stabilită prin hotărâre definitivă obligarea condamnatului la plata de despăgubiri că a operat prescripţia menţionată, chiar în condiţiile în care acesta nu poate face dovada plăţii, că cererea de reabilitare este fondată şi ca urmare a admis-o dispunând reabilitarea judecătorească a celui în cauză.
8. legea penală actuală este mai favorabilă în privinţa limitelor de pedeapsă principală a închisorii pentru care opera reabilitarea de drept (până la 2 ani faţă de până la 1 an închisoare). De asemenea, legea penală actuală este mai favorabilă şi în privinţa duratei termenelor în care este impusă condiţia de la art. 168 lit.a NCP (de a nu comite o altă infracţiune) pentru a opera reabilitarea judecătorească deoarece sunt mai mici ca întindere faţă de cele de la art. 135 alin. 1 CP anterior. De aici rezultă că şi acest criteriu este dintre cele ce trebuie avute în vedere la stabilirea legii penale mai favorabile,inclusiv cu trimitere la împlinirea termenelor de reabilitare ce exclud recidiva. (Tribunalul Olt, Sentința penală nr. 2/2015, portal.just.ro)

Cuvinte cheie: > > >