Invocarea incompatibilității polițiștilor cu atribuții judiciare pe calea contestației în anulare

20 noiembrie 2017 Drept Penal Jurisprudenta

Reglementarea cazului de contestaţie în anulare prevăzut de art. 426 lit. d) teza a II-a Cpp cu privire la existenţa unui caz de incompatibilitate are în vedere incompatibilitatea completului de judecată, nu şi a altor organe judiciare (procuror, poliţişti cu atribuţii judiciare).

”Petentul contestator […] a invocat cazul de contestaţie în anulare prevăzut de art. 426 lit. d) teza a II-a Cpp: „Împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestaţie în anulare: … d) când instanţa de judecată nu a fost compusă potrivit legii ori a existat un caz de incompatibilitate”.

În susţinerea cazului de contestaţie în anulare invocat s-a arătat că a existat un caz de incompatibilitate cu privire la cei doi poliţişti […] şi […] care într-o proporţie covârşitoare au efectuat acte de cercetare penală în cauza în care a fost cercetat […] şi ceilalţi pentru fapte pentru care au fost trimişi în judecată şi condamnaţi definitiv, raportat la faptul că cei doi poliţişti au fost în aceeaşi cauză, mai înainte de toate, persoane vătămate într-o infracţiune de ultraj contra autorităţii în acelaşi dosar.

Curtea reţine că contestatia in anulare reprezintă o cale extraordinară de atac ce are ca obiectiv înlăturarea unor vicii de procedură ce afectează o hotărâre definitivă, în principal, a instanței de apel pentru hotărârile pronunţate după intrarea în vigoare a noilor coduri penale la data de 01.02.2014.

Contestația în anulare prezintă următoarele trăsături:
– este o cale de atac extraordinară ce are ca obiect hotărâri penale definitive;
– este o cale de atac de anulare pentru motivele prevăzute în art. 426 lit.a)-i) cod procedură penală; în aceste ipoteze, contestația în anulare are ca obiectiv desfiin?area hotărârii definitive ca o consecință a îndeplinirii unor acte procedurale cu încălcarea legii;
– este o cale de atac de drept având ca motive erori procedurale; pentru motivul prevăzut de art. 426 lit. b) calea de atac vizează o eroare ce afectează direct fondul cauzei, și anume, pronunţarea unei hotărâri de condamnare deşi existau probe cu privire la o cauză de încetare a procesului penal;
– în principiu se adresează aceleiași instanțe care a dat hotărârea, cu excepţia cazului de contestaţie în anulare în care se invocă autoritatea de lucru judecat, caz în care contestaţia în anulare se adresează instanţei la care a rămas definitivă ultima hotărâre.

Citeste mai mult  Suspendarea provizorie a executării silite pe calea ordonanţei preşedinţiale

Având în vedere aspectele expuse mai sus, raportat la natura căii de atac constând în contestaţie în anulare şi la faptul că are ca obiectiv înlăturarea unor vicii de procedură ce afectează o hotarare definitivă, Curtea constată că aceste vicii de procedură trebuie să fi avut loc în cursul cercetării judecătoreşti.

Această concluzie reiese şi dintr-o interpretare sistemică a reglementării tuturor cazurilor de prevăzute în art. 426 lit.a) – i) Cod procedură penală, toate aceste cazuri privind aspecte procedurale care vizează faza de judecată: prin referiri la judecata în apel, la hotărârea din apel, la instanţa de apel, la şedinţa de judecată din apel, la pronunţarea a 2 hotărâri definitive pentru aceeaşi faptă.

În consecinţă, Curtea reţine că reglementarea cazului de contestaţie în anulare prevăzut de art. 426 lit. d) teza a II-a Cpp cu privire la existenţa unui caz de incompatibilitate are în vedere incompatibilitatea completului de judecată, nu şi a altor organe judiciare (procuror, poliţişti cu atribuţii judiciare) atâta timp cât hotărârea de judecată este pronunţată doar de către un complet de judecată şi nu de către alte organe judiciare.

Citeste mai mult  Cum funcţionează sistemul zilelor-amendă?

În acelaşi sens, este şi interpretarea gramaticală a cazului de contestaţie în anulare prev. de art. 426 lit. d) Cpp : „Împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestaţie în anulare: … d) când instanţa de judecată nu a fost compusă potrivit legii ori a existat un caz de incompatibilitate” raportat la interpretarea sistemică a tuturor cazurilor de contestaţie în anulare, aspect faţă de care atât necompunerea potrivit legii, cât şi existenţa unui caz de incompatibilitate, trebuie să vizeze doar completul instanţei de apel care a pronunţat hotărârea împotriva căreia s-a formulat contestaţie în anulare.

Astfel, doar aceste situaţii pot atrage desfiinţarea hotărârii instanţei de apel (pentru care se reţine existenţa unui viciu de procedură cu privire fie la compunerea instanţei de apel sau la existenţa unui caz de incompatibilitate a unuia sau ambilor membri ai completului de apel), hotărârea instanţei de apel neputând fi desfiinţată pentru existenţa unui caz de incompatibilitate a unor poliţişti cu atribuţii judiciare care au administrat doar o parte din probatorii (astfel cum s-a susţinut în prezenta cauză) în condiţiile în care în cauză au fost administrate multiple mijloace de probă care au fost avute în vedere de către instanţa de apel la pronunţarea deciziei.

Citeste mai mult  Tentativa la infracțiunea de omor vs. infracțiunea de vătămare corporală

În acelaşi sens este şi reglementarea soluţiilor care se pot pronunţa la judecarea contestaţiei în anulare, art. 432 alin.1, 2 Cod procedură penală prevăzând doar desfiinţarea hotărârii a cărei anulare se cere, neprevăzând şi posibilitatea desfiinţării actelor de cercetare penală, a actului de sesizare a instanţei şi nici posibilitatea trimiterii cauzei la procuror pentru refacerea anumitor acte de cercetare penală sau a întregirii urmăririi penale, consideraţii din care reiese că existenţa cazului de incompatibilitate trebuie să vizeze doar unul sau ambii membri ai completului de apel care a pronunţat hotărârea, nu şi alte organe judiciare, astfel cum s-a susţinut prin dezvoltarea motivului de contestaţie în anulare.

Prin urmare, atâta timp cât o eventuală incompatibilitate a celor 2 poliţişti cu atribuţii judiciare […] şi […] nu se încadrează în cazul de incompatibilitate prev. de art. 426 lit. d) teza a II-a Cpp, caz de contestaţie în anulare care are în vedere doar membrii completului care a pronunţat hotărârea a cărei anulare este cerută, Curtea constată că este inadmisibilă contestaţia în anulare formulată.” (Curtea de Apel Constanța, Decizia penală nr. 88/2017, portal.just.ro)

Cuvinte cheie: >