Curtea de Apel Cluj a sesizat ICCJ in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile cu privire la urmatoarele chestiuni de drept: 1. In analiza impreviziunii, este suficient ca instanta sa constate ca exista fluctuatiile cursului valutar, respectiv a valutei in care a fost acordat creditul, sau trebuie sa analizeze si alte aspecte precum veniturile debitorului, bunurile pe care le deţtne debitorul?
2. Daca raspunsul este pozitiv, care e momentul la care trebuie realizata analiza veniturilor – respectiv, data notificarii, data formularii contestaiei, data formularii actiunii sau data solutionarii definitive a cauzei?
În sesizare, Curtea de Apel arata ca impreviziunea ca institutie presupune ca dupa incheierea contractului, circumstantele incheierii acestuia se schimba radical si cu caracter exceptional, astfel incat prestatiile partilor se regasesc intr-o disproportie vadita, oblicatiile reciproce fiind dezechilibrate si apare contrar bunei-credinte si echitatii sa se pretinda executarea obligatiilor pentru partea afectata de schimbarea circumstantelor. In vederea reechilibrarii prestatiilor se impune ajustarea contractului, prin exceptie de la principiul fortei obligatorii.
Aparitia dezechilibrului se analizeaza in relatie cu riscul inerent oricarui contract si care poate fi prevazut, si un risc supra-adaugat, imprevizibil si care determina alte efecte ale actului juridic decat cele asigurate de parti la momentul incheierii.
Riscul inerent acopera devalorizarea sau valorizarea rezonabila a monedei creditului, fluctuatia valutelor fiind un fenomen economic curent, cunoscut si asumat, insa valorizarea exorbitanta a monedei creditului nu poate fi subsumata acestui risc asumat fiind un eveniment exceptional, obiectiv, dar care nu este de natura singur a determina incidenta unei impreviziuni obiective, examinarea elementelor subiective fiind necesara si obligatorie.
Teoria impreviziunii se aplica doar riscului supra-adaugat, iar imprevizibilitatea schimbarii imprejurarilor este si ea indeplinita in masura in care riscul supra-adaugat nu putea fi in mod rezonabil prevazut la momentul incheierii contractului de credit, caracterul imprevizibil fiind necesar a fi analizat si prin raportare la cumulul elementelor, intrucat desi in mod independent producerea unora din evenimente putea fi apreciata ca fiind posibila, producerea mai multor evenimente cumulat nu poate fi apreciata ca inerenta.
Astfel se poate aprecia ca, avand in vedere durata de executare a conventiei, se putea asuma oscilarea cursului valutar, insa nu cu 200%, determinata de deciziile Bancii Nationale a Elvetiei care au generat valorizarea monedei CHF, care nu puteau sa fie prevazute in mod rezonabil.
De asemenea unele schimbari in parcursul profesional al debitorilor puteai fi asumate, insa nu puteau fi cuantificate efectele cumulate, devalorizarii leului, scaderii valorii bunului ipotecat, pierderii sau schimbarii locului de munca, afectarea bugetului familial analizat la momentul acordarii creditului ca urmare a unor schimbari in viata debitorilor, respectiv divortul, casatoria, schimbarea numarului membrilor de familie, nasterea unor copii, si alte evenimente care desi nu sunt imprevizibile au determinat modificari impredictibile ale unor elemente care au fost luate in considerare de catre ambele parti in momentul incheierii contractului de credit, si prin urmare sunt elemente care trebuie evaluate coroborat pentru a verifica atat buna credinta cat si ruperea echilibrului datorata unor motiv exterioare.
Curtea Constitutionala a statuat ca instanta de judecata nu va analiza daca patrimoniul debitorului se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor, pe masura ce acestea devin scadente, ci isi va limita analiza la dinamica obligatiilor reciproce intemeiate pe contractul de credit si, in masura in care va ajunge la concluzia ca aceasta dinamica este de natura sa conduca la ruina contractuala a debitorului, prin materializarea riscului supra-adaugat, va putea constata ca, referitor la contractul de credit astfel analizat, a intervenit impreviziunea.
Interpretarea conferita de instanta de contencios constitutional nu submineaza argumentele privind analiza convergenta a elementelor care au fost examinate si la momentul incheierii conventiei in dinamica obligatiilor reciproce intemeiate pe contractul de credit fiind incluse toate aspectele evocate in contractul de credit din perspectiva limitelor raspunderii partilor.
In concluzie, instanta care a formulat sesizarea apreciaza ca se impune analiza conjugata a tuturor elementelor care au determinat ruperea echilibrului contractual si nu o analiza disjuncta, intrucat si la momentul incheierii contractului de credit toate elementele au fost analizate convergent pentru determinarea bonitatii, care circumscrie sfera riscurilor asumate de ambele parti, respectiv veniturile debitorilor, numarul membrilor de familie, statutul marital, existenta altor venituri, raportul dintre venituri si creditul acordat, bunuri aflate in proprietate, valoarea bunului care face obiectul contractului de ipoteca, eventuale creante si alte elemente de natura a determina echilibrul contractual la momentul incheierii si nu doar a elementelor individuale sau doar al riscului valutar.
Cuvinte cheie: contract de credit > dezlegare chestiune de drept > impreviziune > Legea privind darea in plata
