Miercuri, 19 decembrie 2018, Camera Deputaților (for decizional) a adoptat un proiect de lege pentru modificarea Legii nr.241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, care instituie unele măsuri care au ca scop facilitarea recuperării prejudiciului produs prin săvârșirea infracțiunilor, precum și evitarea efectuării de cheltuieli cu detenția condamnatului.
Concret, potrivit proiectului adoptat, art. 10 din Legea nr. 241/2005 se modifică și se completează după cum urmează:
”(1) În cazul săvârșirii unei infracțiuni de evaziune fiscală prevăzute la art. 8 și 9, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecății până la primul termen de judecată, inculpatul va acoperi integral prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile și penalitățile, se va dispune, o singură dată renunțarea la urmărirea penală.
(1^1) În cazul săvârșirii unei infracțiuni de evaziune fiscală prevăzute la art. 8 și 9, dacă în cursul judecății, până la terminarea cercetării judecătorești, inculpatul va acoperi integral prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile și penalitățile, instanța va dispune, o singură dată, pedeapsa amenzii penale.
(1^2) În cazul săvârșirii unei infracțiuni de evaziune fiscală prevăzute la art. 8 și 9, dacă este stabilită prin hotărâre judecătorească obligația inculpatului de a acoperi în termen de 1 an, prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile și penalitățile, instanța poate dispune, o singură dată, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere. În situația în care condamnatul nu acoperă suma dispusă în termenul stabilit, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere se va transforma în pedeapsa închisorii cu executare.
(1^3) În cazul în care mărimea evaziunii fiscale prevăzută la art. 8 și 9 justifică o astfel de măsură instanța poate dispune acoperirea sumelor prevăzute la alineatele precedente într-un interval de 1-3 ani, neplata acestora având urmările prevăzute în alineatul precedent.
(1^4) Dispozițiile articolului 10 alin. (1) se aplică tututor inculpaților care au săvârșit împreună una dintre faptele prevăzute de art. 8 și art. 9, indiferent dacă plata prejudiciului a fost efectuată doar de către unul sau de către o parte dintre aceștia.”
Cuvinte cheie: evaziune fiscala > Legea nr. 241/2005 > prejudiciu > renuntarea la urmarirea penala
