Libertatea de exprimare a procurorului vs. prezumția de nevinovăție

12 octombrie 2016 CEDO

Marți, 11 octombrie 2016, în hotărârea pronunțată în cauza Turyev împotriva Rusiei (cererea nr. 20758/04), Curtea Europeană a Drepturilor Omului, cu unanimitate, a constatat că a fost încălcat art. 6 § 2 din Convenție privind prezumția de nevinovatie.

Reclamantul s-a plâns de încălcarea prezumției de nevinovăție de către procurorul care s-a ocupat de cazul său, acesta nunindu-l ”ucigaș” și ”complice”, înainte de pronuntarea unei hotărâri definitve.

CEDO aminteste ca articolul 6 § 2 permite autoritatilor sa informeze publicul cu privire la anchetele penale
aflate in desfasurare, în mod discret și precaut.

Facand trimitere la cauza Daktaras contra Lituania, Curtea a subliniat importanta alegerii termenilor folositi de catre oficialitati in declaratiile date, anterior existentei unei hotarari definitive ce stabileste vinovatia acuzatului si faptul ca in analizarea incalcarii prezumtiei de nevinovatie prin declaratiile publice ale oficialilor statului trebuie sa se tina cont de contextul si circumstantele particulare in care declaratia a fost facuta. Indirect, se indica faptul ca amploarea declaratiilor, ocazia cu care au fost facute aceste declaratii cat si posibilitatea acestora de a influenta publicul si instanta sunt elemente ce trebuie sa fie avute in vedere cumulativ si interdependent atunci cand se discuta o incalcare a art. 6 § 2.

Citeste mai mult  CEDO. Cauza François împotriva Franței. Reținerea unui avocat de către poliție. Încălcarea art. 5 § 1 din Convenție

Însă cuvintele procurorului care au apărut în publicația North Star erau departe de a fi discrete sau precaute. El a identificat reclamantul prin nume și inițiala prenumelui și l-a etichetat drept „ucigașul” unei victime și „complice la omorul” comis față de cealaltă victimă. Acest lucru reprezintă mai mult decât simple fapte constatate în anchetă. Aceasta este o declarație de vinovăție.

Așa cum a subliniat și guvernul rus, procurorii nu își pierd libertatea de exprimare fiind procurori, cu atât mai mult, tăcerea lor ar putea crea un vid de informații care ar putea fi umplut din surse iresponsabile. Cu toate acestea, cuvintele procurorului provin dintr-o autoritate și sunt deosebit de convingătoare în ochii publicului. Comentariile directe ale procurorului au fost în mod clar o declarație de vinovăție a reclamantului, care, în primul rând, a încurajat publicul să-l creadă vinovat pe reclamant și, în al doilea rând, a anticipat aprecierea faptelor de către autoritatea judiciară competentă.

Prin urmare, a fost încălcat articolul 6 § 2 din Convenție privind prezumția de nevinovatie.

Cuvinte cheie: >