Apăsarea butonului Like reprezintă sau nu o formă de exprimare?
Extras din considerentele sentinței Curții de Apel Constanța:
”Reclamantul în contradictoriu cu pârâta Inspecția Judiciară, a contestat rezoluțiile de clasare din 3.04.2018 și 7.03.2018 pronunțate de Inspecția Judiciară în privința sesizării disciplinare nr.1091/XXXXXXXXXX/2018 formulată de reclamant împotriva judecătorului …, din cadrul Curții de Apel București.
În fapt, arată reclamantul că, prin sesizarea adresată la data de 01.02.2018 ora 08:12 atât Consiliului Superior al Magistraturii cât și Inspecției Judiciare, a solicitat verificarea magistratului pârât sub aspectul săvârșirii abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. a), b) și d) din Legea nr. 303/2004, în esență legate de activitatea judecătorului pe rețeaua de socializare Facebook (Like-uri la diferite postări eminamente ale unor oameni politici, mesaje proprii și comentarii publice) (…)
Sesizarea reclamantului a cuprins trei fapte prevazute de art.99 lit. a), b) si d) din Legea 303/2004:
„Constituie abateri disciplinare:
a) manifestările care aduc atingere onoarei sau probității profesionale ori prestigiului justiției, săvârșite în exercitarea sau în afara exercitării atribuțiilor de serviciu;
b) încălcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilități și interdicții privind judecătorii și procurorii;
(…)
d) desfășurarea de activități publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea atribuțiilor de serviciu;”.
In mod temeinic si legal, inspectorii judiciari au calificat faptele imputate ca fiind circumscrise faptelor prevazute de art.99 lit.a) si d) din Legea 303/2004. In mod corect s-a apreciat ca singura institutie abilitata a califica juridic situatia de fapt expusa de petent este inspectia judiciara. Petentul nu ar putea stabili el insusi ce incalcari ale legii s-au produs, acesta fiind atributul exclusiv al inspectiei judiciare, care apreciaza situatia exibata sub toate aspectele, inclusiv cu privire la calificarea juridica a acesteia. Din aceasta perspectiva, critica privind „nepronuntarea” asupra faptei prevazuta de litera b) a art.99 din Legea 303/2004 nu poate fi primita.
In mod pertinent, analizand toate sustinerile partilor, inspectorii judiciari au concluzionat ca exista un dubiu atat asupra activitatii in sine pe platforma de socializare Facebook, cat si cu privire la semnificatia butonului „like”.
Sub un prim aspect, retinandu-se in mod corect ca nu exista reglementari cu privire la caracteristicile, consecintele si semnificatia activitatii pe platformele de socializare, in mod legal s-au aplicat principiile generale ale dreptului, si nu „dreptul comparat”, asa cum pretinde reclamantul, in fapt analiza unor spete legate de activitatea pe Facebook.
Potrivit art.5 alin.3 C.pr.civ. „3) În cazul în care o pricină nu poate fi soluționată nici în baza legii, nici a uzanțelor, iar în lipsa acestora din urmă, nici în baza dispozițiilor legale privitoare la situații asemănătoare, ea va trebui judecată în baza principiilor generale ale dreptului, având în vedere toate circumstanțele acesteia și ținând seama de cerințele echității.”
În acest sens, chiar daca se accepta argumentul că, datorita specificului si naturii formei de socializare pe platforma Facebook, un like dat unei persoane din cercul privat, restrans al celui care a dat like devine public prin faptul ca alte persoane, care sunt in grupul permis al persoanei care a postat, pot vedea „cine a dat like” unei anumite postari, este de notorietate ca „butonul like” poate fi atins accidental, ca mai multe persoane, de regula din aceeasi familie, au acces la acelasi dispozitiv electronic si contul de Facebook al unuia dintre membrii familiei, ca pot exista simple erori de natură tehnică („bugs”, „glitch”)” care sa denatureze activitatea reala si ca mediul digital este vulnerabil la manifestări accidentale, involuntare sau chiar duplicitare (false „reacții”, false „prietenii”, conturi „clonă”), asa cum s-a sustinut in aparare.
Pe de alta parte, nu sensul cuvantului „like” a fost supus analizei, asa cum incearca sa induca ideea reclamantul, ci semnificatia specifica a aprecierii postarilor de pe Facebook, asa cum in mod temeinic se motiveaza in rezolutia atacata. Astfel, o persoana poate aprecia continutul propriu -zis al postarii, dar poate aprecia atitudinea, activitatea, creativitatea, curajul unei persoane sau chiar persoana respectiva, poate fi un act de curtoazie sau chiar de politete (din varii considerente).
Acesta este cazul aprecierii unor fotografii. Participante sau nu la concursuri de arta fotografica, o fotografie este apreciata in primul rand pentru modul de realizare, respectiv incadrarea, lumina, expunerea, etc. In multe cazuri este apreciat si curajul fotografului, care se apropie, extrem de riscant, de obiectul fotografiat, sau creativitatea si spirtul artistic al fotografului care a surprins aspecte ale realitatii care scapa celorlalti semeni. Concluzia ca apreciind o fotografie esti sustinatorul imaginilor socante, violente surprinse de aceasta este simplista si se indeparteaza de logica realitatii. Este nevoie de alte elemente pentru a trage concluzia ca persoana care a dat like unor fotografii cu continut violent este adepta a violentei. (Este ca si cum ai afirma ca daca admiri tabloul „Guernica” al lui Picasso esti nazist.)” (Curtea de Apel Constanța, Sentința civilă nr. 141/1 iulie 2019, www.rolii.ro)
Cuvinte cheie: abatere disciplinara > facebook > judecator > Legea nr. 303/2004
