„Raporturile de mandat care guverneaza relatia dintre administratori si societate, difera de regulile mandatului de drept comun, legea societatilor comerciale impunand o reglementare mai amanuntita a acestui tip de mandat prin norme de ordine publica, in scopul securitatii raporturilor juridice de natura comerciala si, nu in ultimul rand, al protectiei tertilor.
In acest sens, sunt si dispozitiile din art.55 din LSC potrivit carora la societatile cu raspundere limitata clauzele actului constitutiv ori hotararile organelor statutare ale societatii care limiteaza puterile conferite de lege organelor societatii, sunt inopozabile tertilor, chiar daca au fost publicate, prin urmare sunt lipsite de eficacitate, prevaland puterile conferite de lege. (…)
Asa fiind, hotararea AGA, prin care a fost imputernicit cu vanzarea imobilului numai unul dintre administratori, semnifica o limitare a puterilor de reprezentare conferite de lege celuilalt administrator, inopozabila tertilor in baza textului de lege susmentionat si prin urmare, actul de vanzare-cumparare incheiat de societatea cumparatoare cu administratorul societatii vanzatoare, investit cu dreptul de a reprezenta societatea, in puterea legii, este pe deplin valabil sub aspectul consimtamantului vanzatorului care emana de la reprezentantul sau legal.
Mai trebuie subliniat, ca numai in raporturile dintre administratori si societate, restrictiile impuse prin hotararea adunarii generale cu privire la dreptul de reprezentare al celui de-al doilea administrator, pot produce consecinte juridice in masura in care operatiunea incheiata de administrator cu nesocotirea acestor restrictii a produs pagube societatii.” (ICCJ., Sectia comerciala, Decizia nr. 2656 din 30 octombrie 2009)
Cuvinte cheie: hotarare AGA > inopozabilitate > Legea nr. 31/1990 > raporturi de mandat
