Lipsa unui obiect determinabil al cererii de chemare în judecată. Inadmisibilitatea acțiunii

14 iulie 2020 Drept Civil Jurisprudenta

În situația în care cererea de chemare în judecată nu cuprinde un obiect cel puțin determinabil, acțiunea va fi respinsă ca inadmisibilă.

Extras din considerentele sentinței nr. 5904/2019 a Tribunalului București:

”Prin primele două capete de cerere, reclamanta a solicitat: obligarea pârâtei să înceteze ingerințele nejustificate prin care îi încalcă independența profesională în calitate de psiholog al companiei, precum și măsurile/acțiunile și orice alte fapte similare celor prin care se determină modificarea/suspendarea parțială a contractului individual de muncă; obligarea pârâtei să respecte dreptul reclamantei la demnitate în muncă și să înceteze actele și faptele de hărțuire morală efectuate asupra sa la locul de muncă.

La termenul de judecată din data de 23.09.2019, instanța a pus în vedere reclamantei să precizeze primele două capete de acțiune, respectiv să indice în mod concret care sunt ingerințele și faptele de hărțuire morală care ar trebui să înceteze, însă reclamanta a arătat că nu poate preciza fiecare acțiune/inacțiune în parte, prin acțiune redând doar câteva exemple.

Citeste mai mult  Contract de credit. Data începerii cursului prescripției dreptului de a cere executarea silită

Potrivit art. 194 cod proc.civ., cererea de chemare în judecată trebuie să cuprindă obiectul cererii, obiect care trebuie să îndeplinească următoarele condiții: să fie licit (deci să nu vină în conflict cu legea), să fie posibil (reclamantul să nu solicite ceva ce nu s-ar putea realiza) și determinat sau determinabil (în fața instanței se rezolvă o neînțelegere concretă, iar nu o problemă de principiu).

Pe de altă parte, instanța subliniază faptul că dispozitivul unei hotărâri trebuie să cuprindă, pe lângă elementele prevăzute de art. 425 alin. 1 lit. c cod proc.civ., toate mențiunile necesare pentru ca hotărârea să poată fi pusă în executare.

Or, în speță, reclamanta nu a putut să precizeze în mod concret care sunt ingerințele și faptele de hărțuire morală care să fie prevăzute în dispozitivul hotărârii că ar trebui să înceteze, astfel încât, în ipoteza admiterii acțiunii, instanța ar fi fost în imposibilitatea luării unei hotărâri care să poată fi pusă în executare în mod efectiv. Sub acest aspect, este de subliniat că doar instanța judecătorească este abilitată a califica anumite acțiuni/inacțiuni ca reprezentând hărțuire morală, această calificare neputând fi lăsată la aprecierea societății pârâte sau a unui executor judecătoresc.

Citeste mai mult  Restituirea amenzii achitate în ipoteza anulării procesului-verbal de contravenție

În consecință, având în vedere că reclamanta nu a putut preciza un obiect al acțiunii cel puțin determinabil (fără intervenția instanței), Tribunalul va admite excepția inadmisibilității primelor două capete de acțiune, respingându-le ca inadmisibile.” (Tribunalul București, Secția a VIII-a Conflicte de muncă și asigurări sociale, Sentința civilă nr. 5904 din 28 octombrie 2019, www.rolii.ro)

Cuvinte cheie: >