Momentul până la care se poate formula cererea de acordare a cheltuielilor de judecată

6 septembrie 2017 Drept Civil Jurisprudenta

Momentul până la care se poate formula cererea de acordare a cheltuielilor de judecată – motiv de divergență între judecătorii Tribunalului Specializat Mureș

În opinia majoritară, s-a apreciat că ”cererea de acordare a cheltuielilor de judecată se poate face până la închiderea dezbaterilor, iar împrejurarea că se face verbal, fiind consemnată în încheierea de ședință, este suficientă pentru ca instanța să fie investită cu soluționarea ei.

Că este așa, o demonstrează art. 452 C. pr. civilă potrivit căruia probațiunea cheltuielilor se poate face până la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei.

Prin această reglementare specială avem așadar o abordare mai flexibilă și mai puțin formalistă decât dreptul comun în materia capetelor de cerere care determină obiectul de judecată, rațiunea fiind aceea că aceste cheltuieli se ivesc pe parcursul întregii faze a cercetărilor, inclusiv la termenul când au loc dezbaterile pe fond (cu onorarii de avocat, cheltuieli de deplasare, etc), astfel că instanța „culege” la acest moment atât cererile (dacă nu s-au formulat până acum), cât și dovezile lor.

Citeste mai mult  Audierea ca martor a rudei/soțului contravenientului

Altfel spus, legiuitorul pleacă de la premisa că la momentul formulării acțiunii (de către reclamant) ori a întâmpinării (pârâtului), cheltuielile viitoare nefiind produse, nici dreptul de a le cere nu este născut și nici interesul nu ar fi atunci de actualitate. Corespunzător, partea nu poate fi sancționată pentru că nu le-a anticipat.”

În opinia minoritară, s-a apreciat că cererea de acordare a cheltuielilor de judecată se poate face prin mijlocirea cererii de chemare în judecată sau, cel mai târziu, la primul termen de judecată și numai cu acordul expres al adversarului procesual în orice alt moment ulterior al judecății.

Astfel, se arată că

”Noua ordine procesuală civilă a adus unele sublinieri hotărâtoare și de bun augur, printre acestea conturarea limpede a principiilor guvernatoare ale procesului civil, dar și clarificarea și juxtapunerea perfectă a apărărilor subiecților pasivi în raport cu cererile subiecților activi, în maniera dezvăluită de dispozițiunile art.30-32 C.pr.civ.(2010)-rep., de altfel ca o aplicațiune a principiului egalității rezumat concis prin dispozițiunile art.8 C.pr.civ.(2010)-rep.

Citeste mai mult  Cerere de recurs formulata prin e-mail. Calculul termenului privind exercitarea caii de atac

La aceste sublinieri aș mai adăuga relevanța pentru chestiunea aflată în divergență a principiului contradictorialității, astfel cum relativ exhaustiv a fost conturat prin dispozițiunile art.14 C.pr.civ.(2010)-rep., alin.2 al acestora scoțând în relief maniera în care părțile unui proces civil „trebuie” să își facă cunoscute reciproc și în timp util, direct sau prin mijlocirea judecătorului, toate elementele necesare pentru ca fiecare dintre ele să își poată organiza apărarea.

Așadar, nu se poate ridica nicio obiecțiune tezei potrivit căreia cererea accesorie având ca obiect recuperarea spezelor judecății trebuie afirmată dimpreună cu cererea principală prin mijlocirea cererii de chemare în judecată în sens larg sau cel mai târziu la primul termen de judecată, doar cu manifestarea expresă a preopinentului în orice alt moment ulterior al judecății.

Aplicând principiul egalității consacrat de dispozițiunile art.8 C.pr.civ.(2010)-rep. și al dispozițiunilor art.32 alin.2 C.pr.civ.(2010)-rep., socotesc că în aceeași manieră îi este permisă atașarea unei cereri accesorii similare apărărilor trebuie să se facă odată cu prezentarea acestora pe cale principală în chipul unei întâmpinări, astfel cum aceasta este arătată prin dispozițiunile art.205 C.pr.civ.(2010)-rep.

Citeste mai mult  Proprietatea periodică. Note din doctrină

Aceasta ar putea fi și rațiunea pentru care prin dispozițiunile art.205-208 C.pr.civ.(2010)-rep. legiuitorul trimite în dese rânduri la dispozițiunile dedicate cererii de chemare în judecată.

Asemenea subiectului activ al oricărei proceduri judiciare contradictorii, socotesc că și subiectului pasiv nu i se poate permite a înfățișa cereri inedite, inclusiv de felul celei avute în vedere, decât în aceleași condițiuni în care i s-ar permite și preopinentului, adică cel târziu până la primul termen de judecată și numai cu acordul expres al adversarului procesual la orice alt moment ulterior al judecății.

Doar într-o astfel de interpretare s-ar asigura deplin și efectiv nu doar principiul egalității, ci și cel al contradictorialității, astfel cum au fost ele mai degrabă pomenite.”

Decizia civilă nr. 266 din 8 mai 2017 a Tribunalului Specializat Mureș poate fi consultată integral pe www.rolii.ro

Cuvinte cheie: >