Nemotivarea sentinței penale. Trimiterea cauzei spre rejudecare

18 februarie 2016 Drept Penal Jurisprudenta

Deşi art.421 alin.2 lit.b Cod pr.penală nu prevede nemotivarea hotărârii ca şi caz pentru care se poate dispune rejudecarea de către instanţa a cărei hotărâre a fost desfiinţată, având în vedere dispoziţiile art.20 alin.2 din Constituţia României, dispoziţiile art.6 paragraful I din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului au prioritate, în sensul că, pe de o parte, trebuie să existe o judecată efectivă, iar pe de altă parte, trebuie respectat principiul dublului grad de jurisdicţie.

”Examinând sentinţa apelată, Curtea constată că expunerea nu cuprinde motivarea soluţiei în sensul dispoziţiilor art.403 alin.1 lit.c Cod pr.penală, instanţa de fond limitându-se doar a prelua din rechizitoriu starea de fapt, fără a face o analiză concretă a probelor administrate şi fără a răspunde în niciun mod apărărilor invocate de inculpată.

Ori, motivarea unei hotărâri reprezintă un element de transparenţă a justiţiei, inerent oricărui act jurisdicţional.
Totodată, hotărârea judecătorească nu este un act discreţionar, ci rezultatul unui proces logic de analiză ştiinţifică a probelor analizate în cauză în scopul aflării adevărului, proces de analiză necesar stabilirii adevărului.

Citeste mai mult  Daune morale pentru un mesaj defăimător. Utilizarea unei căi de comunicare privată pentru transmiterea mesajului

Astfel, hotărârea reprezintă rezultatul concret, sinteza operei de judecată, iar motivarea acesteia reprezintă argumentarea în scris a raţiunii ce determină pe judecător să adopte soluţia dispusă în cauză.

Motivarea hotărârii justifică echitatea procesului penal, pe de o parte, prin dreptul justiţiabilului de a fi convins că justiţia a fost înfăptuită, respectiv că judecătorul a examinat toate mijloacele procesuale şi procedurale şi pe de altă parte, prin dreptul acestuia de a cunoaşte oportunitatea promovării căii de atac.

***Încălcarea dreptului la un proces penal echitabil. Trimiterea cauzei spre rejudecare***

În acest sens, în lipsa motivării sentinţei, instanţa de control judiciar nu poate analiza criticile formulate de apelanţi şi implicit, legalitatea şi temeinicia hotărârii atacate.

Motivarea este o condiţie esenţială a înfăptuirii justiţiei, iar dacă în motivare nu sunt cuprinse argumentele pe care se sprijină soluţia dată, hotărârea judecătorească este nemotivată.

Nu în ultimul rând, trebuie avute în vedere dispoziţiile art.6 paragraful I din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, potrivit cărora orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public şi într-un termen rezonabil a cauzei sale de către o instanţă independentă şi imparţială.

Citeste mai mult  Despăgubiri pentru prejudiciul cauzat prin divorț

Ori, motivarea unei hotărâri judecătoreşti reprezintă un aspect important în privinţa echitabilităţii procesului penal.
Sub aspectul dreptului la un proces echitabil, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reafirmat în jurisprudenţa sa – cauza Boldea contra României, cauza Albina contra României, principiile dezvoltate reamintind că articolul 6 paragraful I din Convenţie impune în sarcina instanţelor obligaţia de a analiza efectiv motivele, argumentele şi probele, fără ca aceasta să impună o motivare în detaliu pentru fiecare argument invocat.

Noţiunea de proces echitabil impune condiţia ca o instanţă care a motivat pe scurt o hotărâre să fie analizat în mod real problemele esenţiale care i-au fost supuse atenţiei.

***Nelegala citare a părții civile în procesul penal. Sancțiune***

Ori, în speţă, instanţa de fond nu a analizat în niciun mod nici probele administrate, nici apărările invocate de inculpată.

Deşi art.421 alin.2 lit.b Cod pr.penală nu prevede nemotivarea hotărârii ca şi caz pentru care se poate dispune rejudecarea de către instanţa a cărei hotărâre a fost desfiinţată, Curtea are în vedere dispoziţiile art.20 alin.2 din Constituţia României, care prevăd că „dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile”.

Citeste mai mult  Procedura insolvenței. Momentul până la care se poate cere desemnarea practicianului în insolvență

În situaţia de faţă, Curtea apreciază că au prioritate dispoziţiile art.6 paragraful I din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, în sensul că, pe de o parte, trebuie să existe o judecată efectivă, iar pe de altă parte, trebuie respectat principiul dublului grad de jurisdicţie.” (Curtea de Apel Craiova, Decizia penală nr. 1249/2015, portal.just.ro)

Cuvinte cheie: > > > >