Nevirarea de către notarul public a impozitului pe venitul din transferul proprietăților imobiliare

30 aprilie 2019 Drept Penal Jurisprudenta

Omisiunea notarului public de a vira la bugetul statului impozitul încasat pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare, conform Codului fiscal, nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu prevăzută de art. 297 Cod penal.

Extras din considerentele deciziei 407/RC/2018 a ÎCCJ:

”În perioada 1 februarie 2011 – 30 iunie 2014, în calitate de notar public, inculpatul A. nu și-a îndeplinit îndatorirea de serviciu prevăzută în art. 77^1 C. fiscal, prin aceea că a încasat şi a omis să vireze la bugetul statului suma totală de 1.035.429,5 lei, reprezentând impozitul aferent actelor juridice translative de proprietate pe care le-a autentificat în calitate de notar, sumă pe care şi-a însuşit-o, prejudiciind astfel bugetul de stat și obținând pentru sine un folos patrimonial necuvenit. (…)

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că problema de drept ce se ridică în speță rezidă, în esență, în a se stabili dacă nerespectarea, de către notarul public, a dispozițiilor art. 77^1 alin. (6) din Legea nr. 571/2003 (în forma în vigoare în perioada reținută în cauză) reprezintă o încălcare a atribuțiilor sale de serviciu, susceptibilă, pe cale de consecință, a se circumscrie laturii obiective a infracțiunii de abuz în serviciu. (…)

Deși Legea nr. 571/2003 a fost abrogată prin Legea nr. 227/2015 din 8 septembrie 2015 privind Codul fiscal, dispozițiile anterior evocate se regăsesc, într-o formă relativ asemănătoare, în cuprinsul art. 111 și art. 113 din acest ultim act normativ, în vigoare atât la data pronunțării deciziei definitive recurate în speță, cât și a soluționării prezentei căi extraordinare de atac. (…)

Citeste mai mult  Condițiile pentru a se dispune reabilitarea judecătorească

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie apreciază că esențială pentru a caracteriza ca îndatorire de serviciu obligația notarului de a vira impozitul prevăzut în art. 77^1 din Legea nr. 571/2003 este nu constatarea că acestui funcționar public îi revin, în temeiul legislației fiscale, anumite obligații menite să asigure colectarea efectivă a sumelor de bani la bugetul de stat, ci împrejurarea dacă aceste îndatoriri se circumscriu atribuțiilor de serviciu ce dau conținut serviciului de interes public pe care acesta îl desfășoară.

Fiind o infracțiune de serviciu, menită prin ipoteză să ocrotească… buna desfășurare a relațiilor de serviciu, rațiunea incriminării abuzului în serviciu subzistă numai atunci când, urmare a faptei ilicite, intervine o perturbare a raporturilor specifice născute din sau în legătură cu activitatea profesională desfășurată de subiectul activ, nu și atunci când urmarea socialmente periculoasă sau rezultatul prejudiciabil se produc exclusiv în sfera unor relații sociale cu o natură distinctă, ocrotite în subsidiar, cum sunt, în cazul recurentului inculpat, cele de natură fiscală.

Or, este incontestabil că omisiunea notarului public de a vira, în termenul prevăzut de lege, sumele încasate cu titlu de impozit afectează negativ, în principal, relațiile sociale privitoare la încasarea de către stat, la timp și în mod complet, a sumelor datorate de contribuabili cu titlu de impozit, neavând, însă, vreo consecință asupra bunei desfășurări a înseși activității notariale și, implicit, a serviciului de interes public cu a cărui îndeplinire funcționarul a fost învestit.

Citeste mai mult  Pornografie infantilă și alte infracțiuni conexe. Ședințe de judecată nepublice. Nulitatea absolută a sentinței

A accepta ipoteză contrară echivalează cu a admite că obiectul juridic al infracțiunii prevăzute în art. 297 C. pen. constă, în principal, nu în protejarea relațiilor sociale de serviciu specifice activității notariale, ci a celor ocrotite numai în secundar, ceea ce contravine cu evidență esenței și rațiunii incriminării. (…)

Încasarea și virarea impozitului pe veniturile din transferul proprietăților imobiliare nu se integrează acestor atribuții de serviciu, îndeplinirea contrară legii a îndatoririlor ce revin notarului sub acest aspect neavând vreo consecință asupra bunei desfășurări a activității notariale, ci doar asupra colectării eficiente de către stat a impozitelor datorate de contribuabili.

Prin urmare, atribuțiile ce revin notarului în temeiul Codului fiscal nu sunt conexe, ci doar tangente cu activitatea notarială, neîndeplinirea acestora fiind de natură a atrage, de lege lata, răspunderea sa fiscală și disciplinară, dar nu răspunderea penală.

În considerarea exigențelor principiului legalității incriminării, legiuitorul este unicul îndrituit constituțional să aprecieze în ce măsură nerespectarea, de către notarul public, a atribuțiilor ce îi revin pe tărâmul art. 77^1 C. fiscal se impune a fi sancționată prin mijloace penale, cu condiția de a defini, însă, în mod clar, conduita interzisă și pedeapsa aplicabilă, astfel cum s-a reținut și prin Decizia nr. 363 din 7 mai 2015 a Curții Constituționale (publicată în M. Of. nr. 495 din 6 iulie 2015)….

Citeste mai mult  Inlocuirea masurii arestului preventiv cu masura controlului judiciar. Instrument de verificare a conduitei viitoare a inculpatului

Or, sub aspectul caracterului penal al faptelor comise de notarii publici, constând în nevirarea impozitelor pe venitul din transferul proprietăților imobiliare, jurisprudența Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie, ulterioară Deciziei nr. 363/2015 a Curții Constituționale, a fost constantă în a aprecia că faptele cu acest conținut obiectiv nu mai sunt prevăzute de legea penală (decizia penală nr. 307/A din 16 septembrie 2015 și decizia penală nr. 6/A din 7 ianuarie 2016, ambele pronunțate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secția penală).

În absența unei modificări legislative, ansamblul argumentelor teoretice și jurisprudențiale anterior expuse impun, și în cauza de față, o concluzie similară, faptei reținute în sarcina recurentului inculpat A. lipsindu-i o cerință de tipicitate obiectivă, respectiv, săvârșirea sa în exercitarea unor atribuții de serviciu.” (ICCJ, Secţia penală, decizia nr. 407/RC din 16 noiembrie 2018, www.scj.ro)

Cuvinte cheie: > >